Fii copil : Iepurasul palavragiu

Fii copil : Iepurasul palavragiu Povestea iepurasului palavragiu

Marcela Gándara - Mas que un anhelo

Zece startup-uri pentru vremuri tulburi în economie

Peste 5.000 de firme au fost înmatriculate numai în prima lună a anului crizei. Un semnal că dificultăţile economiei nu au frânat iniţiativa antre­pre­no­­­­­­rială. Frapează creşterea mare a startup-urilor din agricultură şi servicii pro­fe­si­o­nale.

Perioadele de criză respectă câteva reguli clare: chiar dacă îşi restrâng cheltuielile, consumatorii nu pot renunţa la o serie de produse şi servicii; apar oportunităţi noi, create tocmai de situaţia dificilă prin care trece eco­nomia; oamenii cu bani nu renunţă la obiceiurile de consum; preţul tinde să câştige teren în faţa calităţii. Cu alte cuvinte, dacă sectoare precum industria auto, imo­­biliarele ori turismul, dar şi domeniile conexe vor avea cu siguranţă de suferit, investiţiile în agricultură şi magazine de proximitate ar putea avea o soartă mai bună, pentru simplul motiv că nu putem renunţa la produsele de bază.

Favorizate vor fi şi activităţi precum recuperarea de debite, în contextul în care cazurile de incapacitate de plată la nivel personal sau corporatist se vor înmulţi în următoarea perioadă. Ţintirea reducerii cheltuielilor va avantaja investiţiile în internet, de la magazine online la consultanţă, în faţa celor clasice, care au costuri semnificativ mai ridicate. Și atenţia tot mai mare acordată fondurilor europene face tot mai atrăgătoare ideea lansării de companii de consultanţă în domeniu.

Majoritatea startup-urilor identificate de experţii contactaţi de Capital ca având şanse de reuşită chiar şi în perioade economice dificile nu necesită un capital de pornire semnificativ. Totuşi, pentru cei care vor să se lanseze în afaceri cu bani împrumutaţi, găsirea unei finanţări ridică probleme.

Lansarea unui business într-o perioadă dominată de neîncredere şi nesiguranţă pare o idee proastă. Capital a identificat însă o serie de domenii care ar putea fi profitabile pentru un startup.

În prima lună din 2009, au fost înmatriculate aproape 10.000 de companii şi persoane fizice autorizate, cifră similară celei din aceeaşi perioadă a lui 2008. Ceea ce demonstrează că, în ciuda atmosferei sumbre din economie, iniţiativa antreprenorială este departe de a fi îngheţat. „Prin natura lucrurilor, mulţi oameni vor fi nevoiţi să înceapă anul acesta afaceri de la zero. Deşi poate suna melodramatic, situaţia nu trebuie privită neapărat ca o tragedie, ci şi ca o oportunitate, şi vorbesc ca unul care a trecut, la un moment dat, prin asta“, spune Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România. El crede că domeniile spre care trebuie să se îndrepte firmele lansate în 2009 sunt cele care pot asigura o finanţare stabilă, din fonduri europene sau de la bugetul de stat.

Andreea Crainic, risk manager la Coface România, crede că afacerile de nişă, adresate persoanelor cu venituri peste medie, pot reprezenta o soluţie viabilă în această perioadă. „Cel mai important pentru un antreprenor în acest an şi, în general, într-o perioadă de recesiune este să se asigure că s-a poziţionat corect pe piaţă, că a identificat bine piaţa-ţintă, în general că are cui să-și vândă produsele/serviciile“, explică ea.

„Bani se pot face întotdeauna, chiar şi pe timp de criză, şi sunt multe exemple de companii importante care au fost înfiinţate în timpul recesiunilor anterioare“, spune şi Richard Moat, CEO Orange România, citat de blackorwhite.ro.

Marius Ghenea, antreprenor şi business angel, se declară, însă, sceptic, considerând că pornirea unei afaceri în această perioadă nu este oportună. Acesta nota încă din decembrie pe blogul său: „Sincer, cred că nu este deloc un moment bun pentru afaceri de tip startup, eventual cu foarte mici excepţii, în direcţii care nu necesită capital şi care ar putea servi anumite nevoi specifice ale companiilor într-o criză financiară“. Ghenea a declarat pentru Capital că mulţi antreprenori cu care a discutat se plâng că nu au cum să îşi continue afacerile, din lipsă de finanţare. „Aşadar, recomandarea mea e să nu porniţi o afacere acum“, insistă el.

Oamenii de afaceri bucureşteni Cătălin Opriţescu şi Mihai Buzică se numără printre miile de antreprenori care au decis, totuşi, să înfrunte criza. Ei au hotărât să deschidă un magazin online de accesorii electronice pentru maşini şi, profitând de amplasamentul showroomului şi service-ului de profil Wizards, cu care sunt parteneri, o spălătorie auto profesională şi un centru de roţi. „Investiţia totală este de circa 50.000 de euro. O bună parte din finanţare provine de la furnizori, care au ales să primească în rate contravaloarea utilajelor pe care ni le-au pus la dispoziţie“, explică cei doi. Principalul argument în favoarea investiţiei: oamenii vor conştientiza că nu îşi vor mai putea schimba maşinile la fel de des ca înainte şi vor avea mai multă grijă de ele. Dar numărul domeniilor din care s-ar putea scoate profit în ciuda crizei şi a unui capital iniţial relativ modest este mult mai mare, de la agricultură la recuperare de debite şi de la retail de îmbrăcăminte la PR.

«A doua jumătate a anului reprezintă un moment mai bun pentru lansarea unei afaceri în retail din punctul de vedere al creditării bancare şi al negocierii cu dezvoltatorii.»
Vicenţiu Zorzolan, administrator AAV Group

10.000 DE CURAJOŞI

În prima lună din 2009, au fost înregistrate în România aproape 5.500 de societăţi comerciale (în scădere cu circa 30% faţă de ianuarie 2008) şi peste 4.400 de persoane fizice autorizate (mai mult decât dublu faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent).

«Bani se pot face întotdeauna, chiar și pe timp de criză, şi sunt multe exemple de companii importante care au fost înfiinţate în timpul recesiunilor anterioare.»
Richard Moat, CEO Orange România

CONSULTANŢĂ FONDURI UE

Cel puţin teoretic, la nivel declarativ, 2009 va fi anul fondurilor europene. Peste 360 de milioane de euro sunt alocate prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională, care prevede ajutoare directe pentru investiţiile în întreprinderi (în special, IMM-uri), telecomunicaţii, mediu, energie şi transporturi, instrumente financiare (fond de capital de risc, fond de dezvoltare regională etc.), precum şi activităţilor destinate să sprijine dezvoltarea regională şi locală. Pentru accesarea acestora e nevoie însă de proiecte şi de consultanţi care să ştie cum se răzbate prin hăţişul birocratic necesar pentru accesarea fondurilor. Din nou, însă, pentru demararea unei afaceri de consultanţă în acest domeniu este nevoie de cunoştinţe de specialitate. Un avantaj este faptul că segmentul acestor servicii este la început de drum, deci concurenţa este relativ redusă, şi nu este nevoie de un capital de pornire consistent.

RECUPERARE DE CREANŢE

Este o afacere căreia şi cei mai sceptici îi dau şanse, mai ales în perioade de criză, când se înmulţesc datornicii. Trebuie spus, totuși, că deși pare ușor, nu oricine poate intra în această branşă. Necesită cunoştinţe juridice şi economice, iar înfiinţarea unei asemenea companii necesită câteva formalităţi în plus faţă de a unui SRL oarecare. „În general, antreprenoriatul presupune implicarea directă într-o afacere. Desigur, pentru perioada de criză pe care o parcurgem, cele mai indicate domenii ar fi recuperarea de creanţe“, spune Andreea Crainic, risk manager la Coface România. „Acestea sunt însă domenii destul de exclusiviste, iar un antreprenor nu se poate descurca decât dacă are experienţă în domeniu. Sigur, întotdeauna se poate găsi personalul potrivit, însă este greu să deschizi o mică afacere într-un domeniu în care nu ai experienţă“, conchide aceasta.

FRANCIZĂ FASHION

Cu un buget de 50.000 de euro, se poate deschide un mic magazin de îmbrăcăminte sau accesorii în franciză, dar în funcţie de locaţia aleasă şi, mai ales, de mărimea unităţilor de vânzare, capitalul necesar poate ajunge şi la câteva milioane de euro. „Nu aş sfătui pe nimeni să lanseze o afacere în retail în prima jumătate a anului, în orice domeniu, nu doar în fashion. Încă nu s-a ajuns la fundul sacului, şi cred că a doua jumătate a anului reprezintă un moment mai bun din punctul de vedere al creditării bancare şi al negocierii cu dezvoltatorii“, recomandă Vicenţiu Zorzolan, administratorul AAV Group, companie ce deţine francizele Esprit, Springfield şi Women‘Secret. El crede că de profit nu poate fi vorba anul acesta; doar în cel mai optimist caz se poate ajunge la o marjă de 8%-10%. Riscurile nu sunt mai mari decât în alte domenii şi ţin mai mult de alegerea locaţiei potrivite şi de negocierea cu atenţie a contractului de închiriere.

ÎNTREŢINERE, GRĂDINIŢE

Din statisticile Registrului Comerţului, se poate observa o creştere semnificativă a afacerilor cu obiect de activitate învăţământul, înregistrate în luna ianuarie a acestui an, faţă de ianuarie 2008. În cazul în care acestea sunt grădiniţe particulare, se poate afirma că antreprenorii au ghicit cum trebuie să se mişte în situaţie de criză. În opinia Andreei Crainic, manager de risc la Coface România, „în perioade de reducere a consumului şi de scădere a puterii de cumpărare, indicat ar fi ca piaţa ţintă să fie consumatorii cu venituri peste medie, care nu renunţă la obiceiurile de consum“. Printre exemple se numără grădiniţele particulare cu programe speciale, centre de îngrijire cosmetică sau chiar spa cu tratamente moderne, cu program prelungit, sală de fitness. „Investiţia nu este prea mare, iar cu un plan de afaceri şi o strategie de marketing bine pusă la punct, investiţia se poate amortiza destul de repede“, susţine managerul.

MAGAZIN ONLIN

„Este parte din strategia de criză“, explică bucureştenii Cătălin Opriţescu şi Mihai Buzică decizia de a pune bazele unui magazin virtual (www.techmania.ro) dedicat vânzărilor de accesorii electronice pentru autovehicule, ce ar urma să fie operaţional de la 1 martie. „Noi suntem deja importatori pentru o serie de mărci importante şi, pe fondul scăderii pieţei auto, am decis să ne orientăm spre consumatorul final, cu avantaje de ambele părţi: preţuri mai mici pentru clienţi şi marjă de profit mai mare pentru noi“, arată cei doi. Avantajele unei astfel de afaceri sunt evidente: investiţia în platforma online este minimă şi nici nu e nevoie, cel puţin la început, de stocuri prea mari de marfă; cheltuielile de operare sunt şi ele minime, nefiind necesar un sediu pretenţios şi nici prea mulţi angajaţi; marketingul şi publicitatea sunt aproape exclusiv online - mai ieftin şi mai uşor de executat şi de controlat decât prin mijloace clasice.

CONSULTANŢĂ ONLINE

„E important să deschizi un startup poziţionat pe o nişă pentru a avea succes în 2009“, spune Adrian Alexandrescu, fondatorul Interactions, agenţie specializată în consultanţă în managementul relaţiilor cu clienţii (CRM) în mediul digital. Lansată în luna ianuarie a acestui an, Interactions numără nouă angajaţi şi are bugetată pentru investiţiile din primele şase luni suma de 50.000 de euro. La sfârşitul anului, antreprenorul îşi propune să obţină o cifră de afaceri de aproximativ 300.000 de euro şi să atingă, totodată, şi pragul de rentabilitate. „Pe fondul crizei, mutarea bugetelor de marketing din mediile clasice către mediul digital va oferi noi oportunităţi de business specialiştilor din acest domeniu“, este de părere Adrian Alexandrescu. Potenţialul dezvoltării unui astfel de business este dat şi de creşterea pieţei de servicii tip CRM, în 2009, cu valori cuprinse între 30% şi 50%.

PR & MARKETING

„Am preferat să cred în oportunităţile crizei şi să sper că anul acesta companiile vor avea nevoie mai mult ca oricând de comunicare“, îşi motivează Renate Rozenberg deschiderea agenţiei PR&More. Cheltuielile de startup s-au ridicat la circa 10.000 de euro, o sumă recuperabilă în primele şase luni. Avantajul agenţiei este flexibilitatea în negocieri şi în costurile realizării proiectelor. O alternativă este cea de a încheia un parteneriat cu o reţea internaţională, cum este cazul agenţiei de marketing Time2Talk. Pentru un astfel de business, capitalul de pornire poate depăşi 100.000 de euro, iar pragul de rentabilitate este atins în doi până la trei ani. „Criza este o perioadă când creşterea odată cu piaţa nu mai este posibilă, ci doar prin câştigarea de cotă de piaţă. Ca atare, toate companiile îşi vor reevalua opţiunile şi strategiile, iar acest comportament deschide oportunităţi pentru firme care vin să ofere lucruri noi“, spune Paul Markovits, fondatorul companiei.

MAGAZIN DE PROXIMITATE

Ai nevoie de pâine, răcoritoare şi ţigări. „Preţurile super-mici“ de la supermarket, care oricum nu e totdeauna chiar lângă casă, parcă nu mai sunt aşa de mici. Salvarea vine de la micul magazin de la parter. În ultimele luni, magazinele mici, de proximitate, parcă au reînviat, cel puţin în Capitală, contrazicând scenariile care preziceau dispariţia lor. Iată însă că mica băcănie poate fi un gen de afacere care să aducă bani şi în vremuri de criză. Mai ales că, pe măsură ce băncile îşi restrâng activitatea, tot mai multe spaţii comerciale vor fi disponibile la sume acceptabile. Alt avantaj: distribuitorii îţi asigură un fond de marfă în schimbul unui avans minim sau chiar cu plata la vânzare. Există şi posibilitatea ca lucrurile să nu meargă bine. „Veniturile aduse sunt mici, iar riscul de faliment este cel mai ridicat. Orice supermarket deschis în apropiere va conduce la o scădere drastică a vânzărilor“, crede Andreea Crainic, risk manager la Coface.

AGRICULTURĂ

„În perioade de criză, oamenii pot renunţa la multe, însă ultimele cheltuieli reduse vor fi cele pentru alimente. Şi, chiar şi atunci, vor tăia de pe listă produsele scumpe sau mai puţin importante, cum ar fi carnea şi dulciurile, dar nu şi cartofii, varza sau morcovii. De aceea, eu cred că o investiţie în legumicultură în această perioadă poate fi o idee bună“, crede Daniel Botănoiu, reprezentantul Asociaţiei Generale a Producătorilor Agricoli din România. În funcţie de suma disponibilă, terenul poate fi arendat sau cumpărat, a doua variantă fiind, pe fondul scăderii pieţei imobiliare, din ce în ce mai accesibilă (un hectar poate fi achiziţionat cu sume de ordinul miilor de euro). Tot în funcţie de finanţare, se poate investi în culturi de câmp, cu sau fără sisteme de irigaţii, în solarii sau în sere. Daniel Botănoiu recomandă să se ia în calcul şi pomicultura, în special culturile de nuci – investiţia este de 5.000 de euro la hectar.

FAST FOOD

În ultimele câteva luni, restaurantele londoneze au suferit scăderi semnificative în ceea ce priveşte numărul de clienţi. Pe de altă parte, mâncarea de tip fast-food, mai ieftină, este din ce în ce mai căutată. În România, am putea asista la o tendinţă similară. Reţele de restaurante precum KFC, McDonald’s sau Burger King au anunţat deja că îşi vor continua expansiunea şi în 2009. În funcţie de suma disponibilă, poate fi achiziţionată o franciză în domeniu (costul iniţial variază între zeci de mii şi câteva sute de mii de euro) sau poate fi iniţiată o afacere pe cont propriu. Cele mai ieftine investiţii, de ordinul câtorva mii de euro, sunt cele în tonete mobile sau standuri care pot fi amplasate în zone/locaţii cu trafic pietonal intens, iar cele mai scumpe în restaurante de sine stătătoare. Printre dezavantaje: proceduri birocratice greoaie de autorizare, personalul trebuie să îndeplinească anumite condiţii, materia primă este perisabilă.

DE UNDE POŢI LUA BANI PENTRU STARTUP

FINANŢARE BANCARĂ
Majoritatea băncilor oferă finanţări doar companiilor deja existente, însă criteriile de eligibilitate sunt destul de stricte, iar în condiţiile actuale de pe piaţă aceste împrumuturi au fost, practic, suspendate. Eximbank este una dintre puţinele instituţii care se adresează startup-urilor. Dobânda la credite este subvenţionată cu cinci puncte procentuale şi este fixă pe toată durata creditării. Se finanţează până la 80% din valoarea proiectului (suma minimă acordată de bancă este de 10.000 de euro, iar cea maximă, de 1,5 milioane euro). Instituţia acordă şi finanţări pentru proiecte prioritare (de exemplu, dezvoltarea infrastructurii, a utilităţilor de interes public, dezvoltarea regională, protecţia mediului înconjurător). În 2008, doar 5% din totalul firmelor care au beneficiat de produse de finanţare Eximbank au fost în faza de startup.

FONDURI DE INVESTIŢII
Marius Ghenea, om de afaceri şi business angel, consideră că nu există cu adevărat în România fonduri de investiţii dedicate startup-urilor. „O structură care investeşte 20.000 de euro într-o afacere de la zero nu se poate numi fond de investiţii, ci cel mult un grup de business angels. Dar nici aceştia nu cred că sunt dispuşi în acest moment să mai investească nici măcar acei 20.000 de euro“, spune Ghenea pentru Capital. Radu Georgescu, preşedintele Gecad, indică o alternativă la lipsa de finanţare. „Am convingerea că software-ul şi IT-ul sunt singurele domenii care vor funcţiona anul acesta. Nu este nevoie de bani, afacerea putând demara ca un side job. Profitul vine, dar după trei ani“, afirmă el.

FONDURI EUROPENE
Teoretic, sunt greu accesibile companiilor de-abia înfiinţate. Totuşi, poate fi utilizată o firmă preexistentă (deţinută deja de antreprenor sau cumpărată de acesta) pentru accesarea banilor puşi la dispoziţie de Uniunea Europeană. Evident, pe baza unui proiect solid.

FRANCIZORI, FURNIZORI
O alternativă mai nou-apărută o reprezintă finanţarea totală sau parţială a startup-ului de către francizor sau, după caz, furnizorul de echipamente, care urmează să-şi recupereze banii până la un anumit termen. „Blocarea creditării a frânat dezvoltarea pieţei francizei. În acest sens, au apărut schimbări în metodologie. Francizorul participă şi el cu o parte din bani şi stabileşte prin contract cu cel care cumpără franciza, modalitatea de rambursare a finanţării“, a declarat Răzvan Blid, director în cadrul CHR Consulting.

NĂSCUTE ÎN CRIZĂ

Risc egal oportunitate

• Producătorul de lumânări William Procter şi cel de săpun James Gamble au pornit o mică afacere cu produse pentru gospodărie la începutul crizei din 1837. Era o decizie riscantă pentru cei doi antreprenori-cumnaţi: economia avea în faţă şase ani de criză. Migraţia masivă către Vest a dus la scăderea preţului terenurilor şi apoi la inflaţie. Au urmat falimente bancare, însă P&G nu numai că a supravieţuit, dar a semnat contracte cu armata unioniştilor în timpul Războiului Civil.

Simţul pieţei

• Trei startup-uri, Tabulating Machine Company, International Time Recording Company şi Computing Scale Corporation, au dezvoltat, în timpul recesiunii dintre anii 1873 şi 1893, tehnologii pentru care exista cerere în ciuda dificultăţilor economice. Cele trei companii au fuzionat în 1911, creând Computing-Tabulating-Recording Company, redenumită câţiva ani mai tâziu IBM.

O idee luminoasă

• În 1876, în plină criză economică, Thomas Edison a înfiinţat un laborator unde a produs primul bec. Deşi economia a mers prost încă 20 de ani, el a înfiinţat Edison General Electric. În 1896, era una dintre cele 12 firme din componenţa indicelui Dow Jones Industrial Average, singura rămasă până în prezent.

De la cai la cai putere

• Producătorul de vehicule trase de cai William Durant şi-a încercat norocul cu o tehnologie nouă în 1908: automobilul. A fondat General Motors, care, profitând de faptul că finalul crizei se apropia, a făcut mai multe achiziţii pe piaţa americană, printre care Buick şi Oldsmobile.

Deasupra crizei

• În 1929 a luat naştere un gigant al spaţiului aerian: United Aircraft and Transport Corporation. Deşi majoritatea companiilor abia îşi duceau existenţa, epoca de aur a aviaţiei a ţinut la înălţime noul holding. În 1934, Boeing şi United Airlines au devenit companii separate, iar United Aircraft s-a transformat în producătorul industrial UTC de astăzi.

Poştaşul sună de două ori

• Identificând în mediul de afaceri nevoia de a transmite rapid documente, Frederick Smith a fondat Federal Express în iunie 1971, iar operaţiunile au fost lansate doi ani mai târziu. Deşi peste câteva luni mai multe state arabe au oprit exporturile de petrol către SUA, Federal Express a rămas în viaţă şi a devenit profitabilă în 1975.

Peste 45% din cei interesaţi de achiziţia unui apartament susţin că nu îşi permit un credit

Peste 45% din persoanele interesate de achiziţia unui apartament susţin că îşi doresc un credit, însă încă nu şi-l permit, arată un studiu realizat recent de consultanţii imobiliari ai Imopedia.

Potrivit acestora, la întrebarea "Care este motivul pentru care nu îţi cumperi un apartament?", 27 din vizitatori au răspuns că au banii cash, însă mai aşteaptă scăderea preţurilor, 27% susţin că îşi permit un credit, însă costurile de creditare sunt încă foarte mari, în timp ce 46% au spus că îşi doresc un credit, însă încă nu şi-l permit.

În cadrul studiului realizat de portalul imopedia, cele mai căutate zone din Bucureşti se află în mijlocul oraşului: 43% din accesările online vizează oferte centrale (25%) şi ultracentrale (18%). Pe locul doi ca zonă de interes se află partea de vest a Capitalei (18%) şi pe locul trei se află zona de est (14%). Nordul se află abia pe locul şase în acest top, având în faţă zona rezidenţială de lux a Capitalei ce include Kiseleff, Dorobanţi, Primăverii etc (9%) şi chiar sudul (8%).

"Această pondere mare a căutărilor de pe zonele centrale, ultracentrale, est şi vest, are ca posibilă explicaţie faptul că majoritatea vizitatorilor se orientează spre anunţurile de apartamente, locaţiile amintite anterior fiind cu predilecţie cunoscute ca aglomeraţii de blocuri", mai spun autorii studiului.

Aceştia susţin că faptul că foarte mulţi vizitatori deschid anunţuri de vânzări de apartamente în zone centrale şi ultracentrale indică faptul că în acest moment pe internet se află mulţi „vânători de chilipiruri”, care dispun de cash şi care şi mâine ar cumpăra, daca ar găsi oferta potrivită, sub preţul pieţei.

În ceea ce priveşte terenurile, cea mai căutată zonă este Prelungirea Ghencea. Totodată, reprezentanţii imopedia mai spun că agenţiile imobiliare se orientează mai mult după ofertă, decât după cerere. Astfel, agenţiile imobiliare îşi actualizează mai des ofertele de închiriere (34,3%), un procent aproape egal cu cel al ofertelor noi de vânzare (36,8%).

Site-ul imopedia.ro deţine în prezent 433.086 anunţuri imobiliare şi înregstrează peste 250.000 de vizitatori unici lunar. Majoritatea vizitatorilor site-ului imobiliar caută anunţuri de vânzări apartamente (47,7%). Anunţurile de închiriere de apartamente sunt vizate de 14,3% din vizitatori, un procent foarte apropiat de cel al potenţialilor cumpărători de case şi vile, care reprezintă 12,9%.

Pe segmentul spaţiilor comerciale, cererea de spaţii cu chirie este puţin mai mare, procentele fiind foarte apropiate: 4,9% potenţiali chiriaşi şi 3,8% potenţiali cumpărători. În ceea ce priveşte anunţurile de terenuri, acestea au atras 9,9% din totalul căutărilor în baza de date imopedia.ro.

Reprezentanţii companiei susţin că în cadrul studiului au luat în calcul ultimele 100.000 de căutări din Imopedia, pe o perioada de 10 zile şi au eliminat căutările agenţiilor imobiliare cunoscute de către ei.

Si IT-ist, si antreprenor

Tinerii antreprenori romani din domeniul IT isi pot transforma ideile in afaceri si pot chiar gasi investitorii care sa le ofere resursele financiare pentru dezvoltarea acestora, prin intermediul programului Oracle Innovate, dezvoltat de Oracle, Junior Achievement si Univesitatea Spiru Haret din Bucuresti.

Un studiu solicitat de Oracle si realizat anul trecut de Economist Intelligence Unit (EIU) a aratat ca economiile din Europa Centrala si de Est risca sa fie afectate in urmatorii cinci ani din cauza nivelului scazut al inovatiei inregistrat la nivel local. Romania se afla pe ultimul loc intre cele 12 tari studiate din Europa Centrala si de Est, dar, conform specialistilor EIU, are posibilitatea de a-si dezvolta abordarea privind inovatia. Astfel, Oracle Corporation a ales Romania drept prima tara care sa beneficieze de program, care a fost lansat in iulie 2008, si ca raspuns la necesitatea tarilor din regiune de a inova pentru a se dezvolta, in contextul unei concurente tot mai puternice la nivel mondial. “Romania are o oportunitate extraordinara de a accelera si de a creste nivelul inovatiei prin acest nou program, astfel ca i-as incuraja pe toti tinerii absolventi de IT din Romania sa aplice si sa faca primii pasi pentru a-si crea un viitor de succes”, spune Sorin Mindrutescu, director general al Oracle Romania. Toti partenerii implicati sustin programul atat din punct de vedere financiar, cat si cu suport si consultanta de specialitate. La baza dezvoltarii acestuia a stat un program dezvoltat de Junior Achievement Romania (JAR), in care organizatia nonguvernamentala investea 45.000 de euro anual, din care 15.000 de euro erau folositi pentru activitatile de training.

JAR, care este prezenta in Romania din 1993, a fost cooptata ca partener in proiect si datorita contractelor pe care le are cu institutiile de invatamant locale. “Am ajutat si la dezvoltarea site-ului care are la baza un sistem de e-learning realizat de Oracle. In plus, a contat si experienta in consultanta de start-up pe care specialistii nostri o au”, spune reprezentantul JAR.

Studentii au pretentii mari

In cazul programului derulat initial de JAR nu gasirea investitorilor a ridicat probleme, spune Popp, ci identificarea proiectelor viabile care sa ii atraga pe acestia. “Studentii vin doar cu ideile si, pe urma, au pretentii mult prea mari. Ofertele de finantare facute de investitori au fost intre 10.000 si 500.000 de euro”, precizeaza aceasta. Inscrierea in program a inceput la 20 ianuarie 2009. “Pana in prezent s-au inscris 240 de studenti din zece universitati, iar, la finalul perioadei de inscriere, estimam ca vor fi in jur de 300-400 de studenti. Dintre acestia vom face o prima sortare, iar cei ramasi vor trece in etapa urmatoare”, declara Stefania Popp.

Asociatia Studentilor Economisti din Romania a aflat, in urma cu cateva saptamani, de acest program pe care a inceput deja sa-l promoveze in randul membrilor sai. “Un asemenea proiect este o initiativa foarte buna pentru piata din Romania si este nevoie ca astfel de proiecte sa se realizeze cat mai des. Avem cativa studenti membrii care s-au aratat interesati de aceasta initiativa, urmand sa-si inregistreze ideile in program”, spune Andreea Burciu, presedinte al ASER.

“Innovate” se deruleaza in mai multe faze. Prima, Descoperirea si Orientarea, se adreseaza oricarei persoane care are o idee sau o afacere inovativa bazata pe tehnologii sau aplicatii Oracle. Timp de opt saptamani tinerii antreprenori trebuie sa parcurga un modul de training virtual pentru afaceri, la finele caruia le vor fi testate cunostintele acumulate. Modulul contine materiale despre economie, finantarea unei afaceri, pregatirea unui plan de afaceri, studii de piata, gestionarea activitatilor aferente, tehnici de marketing, cursuri de legislatie etc. Pentru aceasta etapa inscrierile au inceput pe 20 ianuarie 2009 si urmeaza sa se incheie in aprilie, cand proiectul trece la cea de-a doua faza, dezvoltarea vanzarilor si suportul de marketing. “Proiectele iau nastere in aceasta faza, urmand ca, in final, sa fie depuse pentru analiza din partea unui juriu”, spune Sorin Mindrutescu, director general al Oracle Romania.

Pana a se ajunge in acest punct, timp de doua saptamani, tinerii participa la modul de orientare organizat in cadrul Universitatii Spiru Haret, perioada in care se intalnesc cu specialistii celor trei parteneri, dar au si discutii cu potentialii investitori.

Proiectele finaliste pot obtine finantare

La finele acestei perioade, tinerii vor avea cunostintele necesare pentru a putea incepe elaborarea unui plan de afaceri si vor fi identificate potentiale surse de finantare pentru a-si porni afacerea. Odata finalizata propunerea de afacere, ea va fi inaintata Comitetului Innovate, format din reprezentanti ai Oracle, Junior Achievement, Spiru Haret si investitori, pentru a fi analizata. “Finantarea se face sub forma de venture capital si, cand se ajunge la aceasta etapa, proiectele nu mai sunt urmarite de noi”, explica Stefania Popp, director executiv al JAR. Programul urmeaza a mai fi lansat si in alte tari din Europa Centrala si de Est, primele tari fiind Cehia si Turcia.

Banca Mondiala pregateste primul miliard pentru Romania

Guvernul roman a deschis discutii cu Banca Mondiala pe tema reformelor in educatie, sanatate si administratie publica, demers pentru contractarea unui posibil imprumut de la Institutia financiara internationala, a declarat pentru Business Standard Catalin Pauna, economist-sef al BM. Acesta precizeaza ca sumele nu au fost discutate inca. Daca luam exemplul Ungariei si al Poloniei, valoarea creditului poate ajunge la un miliard de euro. Acesta este primul demers concret al statului roman pentru finantarea deficitului bugetar din surse externe.

“Suntem in stadiul de discutii preliminare cu diferite ministere. Ministrii si-au exprimat intentiile si au cerut suportul BM pentru promovarea de reforme pe anumite sectoare, in linie cu programul de guvernare. In urmatoarele luni, acest dialog va continua si se va dezvolta”, a declarat Pauna.

“In ceea ce priveste suma, marja de manevra este mare. Valoarea unui imprumut depinde de expunerea Bancii la tara respectiva, de riscurile pe care implementarea unui asemenea program le-ar percepe si de natura acestuia. Daca luam exemplul Ungariei si al Poloniei, imprumutul poate ajunge pana la un miliard de euro. Insa sumele reprezinta pasul al doilea intr-o astfel de discutie. Primul pas este pregatirea proiectului de reforma”, a adaugat economistul-sef al BM. Presedintele Traian Basescu s-a intalnit ieri, la Palatul Cotroceni, cu o delegatie a Bancii Mondiale, condusa de Orsalia Kalantzopoulos, directorul Bancii Mondiale pentru Europa Centrala si tarile baltice, regiunea Europa si Asia Centrala avand discutii pe aceeasi tema. Astazi, Banca Mondiala va prezenta un Raport care analizeaza impactul crizei economice si financiare globale asupra noilor membri ai UE, inclusiv Romania.

Seful Bancii Mondiale, Robert Zoellick, a cerut zilele trecute guvernelor europene sa se implice puternic in “coordonarea sprijinului global catre economiile din Europa Centrala si de Est”, afirmand ca institutia pe care o conduce lucreaza strans cu Fondul Monetar International si alte institutii internationale, dar are nevoie de mai mult sprijin din partea Bruxelles-ului. “Trebuie sa avem sprijinul guvernelor europene... Sunt 20 de ani de cand Europa este unita, din 1989, ce tragedie ar fi daca ati da voie ca Europa sa fie din nou impartita”, a declarat Zoellick pentru Financial Times. UE tocmai a respins un plan de asistenta in valoare de 150 mld. euro, cerut de Austria si sustinut de Ungaria, pentru pietele emergente din estul Europei. Joaquin Almunia, comisar european pe probleme economice si monetare, afirma insa ca pozitia comunitara este de a trata separat situatia fiecarui stat in parte, o solutie individuala fiind mai eficienta decat o solutie globala, aplicata individual.

In acest moment, autoritatile romane si-au exprimat optiunea pentru asistenta financiara din bani europeni, acceptand ideea ca un pachet extern de finantare va implica insa si cuvantul FMI.

Necesarul Romaniei de fonduri externe a fost estimat initial de premierul Emil Boc la 5-9 mld. euro, mai optimist aratandu-se insa Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, care crede ca intre doua si patru miliarde euro sunt necesare, in acest an, pentru acoperirea datoriei private a companiilor.

Reprezentantii CE si cei ai FMI au declarat pentru Business Standard ca nu exista un demers oficial al Romaniei pentru o solicitare de imprumut, autoritatile anuntand ca o decizie in acest sens va fi luata in urmatoarele doua saptamani.

Ministerul de Finante ia in considerare pentru finantarea externa a deficitului bugetar atat emisiuni de obligatiuni, cat si credite de la institutii financiare internationale si banci, potrivit lui Bogdan Dragoi, secretar de stat in MFP.

El a explicat ca, in acest an, ministerul intentioneaza sa finanteze 70% din deficitul bugetar de pe piata locala prin emisiuni din titluri de stat si certificate de trezorerie, iar restul de 30% va fi acoperit din resurse externe.

Potrivit lui Catalin Pauna, exista doua tipuri de programe prin care se pot lua bani de la BM: programe de investitii pe termen mediu (trei-patru ani), care finanteaza proiecte de investitii, si programe de suport bugetar, care finanteaza deficitul bugetar. Cele din urma sunt asociate cu un program de reforma al Guvernului pe anumite domenii.

Ungaria a imprumutat de la Banca Mondiala, la sfarsitul anului trecut, un miliard de euro, pentru implementarea unor reforme in domenii-cheie precum sectorul financiar, managementul fiscal si sectorul social.

Potrivit acestuia, un astfel de imprumut are o maturitate de pana la 30 de ani, cu o perioada de gratie de pana la cinci ani, iar dobanda cu care BM imprumuta statele care solicita imprumut este calculata in functie de cotatia LIBOR plus 0,75%, la acest moment.

Economistul-sef al Bancii Mondiale a subliniat faptul ca banca acorda imprumuturi de suport bugetar numai in baza unei scrisori de stabilitate macroeconomica de la Fondul Monetar International.

“O scrisoare de stabilitate macroeconomica din partea FMI este foarte importanta pentru decizia acordarii unui imprumut de la BM pentru o tara. Un asemenea program este promovat doar daca exista certitudinea ca, in privinta acelei tari, cadrul macroeconomic este unul stabil. Scopul unui astfel de imprumut nu este sa finanteze deficite nesustenabile, ci tocmai sa corecteze cauzele unor eventuale dezechilibre”, a declarat Pauna.

Referitor la un posibil acord cu FMI, Pauna a precizat ca acesta poate fi perceput pozitiv de catre piete, insa ramane la latitudinea Guvernului sa decida daca Romania are nevoie de un astfel de acord sau nu. “Daca ne uitam la exemplul altor tari, un acord cu Fondul a fost perceput pozitiv de piete, iar accesul la finantari s-a imbunatatit. Putem presupune ca un astfel de efect l-ar avea si un posibil acord intre Romania si Fond.

Decizia ramane insa la latitudinea Guvernului”, a precizat Catalin Pauna.

Declaratiile din ultima perioada ale premierului Emil Boc si cele ale presedintelui Traian Basescu pledeaza pentru un imprumut de la Comisia Europeana, fara implicatia Fondului. Ionut Popescu, consilier de stat pe probleme economice, a declarat pentru Business Standard ca un acord cu CE nu poate fi posibil fara implicarea FMI.

“CE doreste ca statele care cer ajutorul Uniunii Europene sa aiba un acord cu Fondul”, a declarat acesta.

Totodata, un acord de tip stand-by cu FMI ar aduce unele restrictii tarii noastre privind reducerea drastica a cheltuielilor bugetare si ar impune o tinta de deficit bugetar greu de atins, de aproximativ 1%, potrivit expertilor din Ministerul Finantelor.

Energia eoliana concureaza centralele termice la costuri

Energia eoliana poate concura cu centralele termice in ceea ce priveste costurile de productie, dar criza financiara incetineste ritmul cresterii capacitatilor de generare a electricitatii din vant, potrivit unui raport Erste.

"Costurile energiei eoliene au scazut din anii ‘80 cu aproximativ 80%, ajungand la circa 70 de euro/MWh, uneori reusind chiar sa atinga nivelurile din 2008 ale pietei. La acest pret, energia eoliana poate concura cu centralele termice, iar in 2015 se preconizeaza ca electricitatea obtinuta pe baza de gaze naturale si carbune va ramane constant mai scumpa decat energia eoliana”, a afirmat Stephan Lingnau, analist la Erste Group. Potrivit datelor grupului Erste, la nivel general, capacitatea globala acumulata s-a dublat in ultimii trei ani. Astfel, aceasta acopera aproximativ 1,4% din consumul mondial de electricitate pe anul 2006. “Se preconizeaza continuarea extinderii energiei eoliene, precum si o crestere de cinci ori a acesteia pana in anul 2020, la aproximativ 600 GW. La aceasta rata de crestere prevazuta si la costuri de instalare de 1,4 milioane de euro/MW, estimam venituri de aproximativ 40 miliarde euro pe an generate de industria energiei eoliene, in anii urmatori”, se mai arata in raportul Erste. Potrivit datelor bancii austriece, in 2007, investitiile in energia eoliana erau deja egale, ca valoare, cu investitiile in energia solara si combustibilii agricoli.

In anii urmatori, se preconizeaza o continuare a cresterii pe segmentul on-shore, in special in SUA si China, au mai spus oficialii grupului financiar austriac. Mai mult, segmentul off-shore va deveni, treptat, mai solid si se va reenergiza, prin inlocuirea vechilor turbine cu altele noi, de capacitate mai mare, lucru ce va duce la cresterea si mai mare a capacitatilor. Pe termen scurt, piata energiei eoliene va fi afectata si de o crestere mai lenta in 2009, din cauza crizei economice, au avertizat aceiasi analisti. Directorul general al companiei de stat romanesti de transport al electricitatii, Adrian Baicusi, declara saptamana trecuta, intr-un interviu acordat Business Standard, ca societatea pe care o conduce a primit pana acum cereri pentru avizarea a 17.000 MW pe eolian. "Dobrogea nu o sa fie o zona usoara. Cred, totusi, ca multe planuri nu sunt serioase sau sunt legate de specula cu pamant, ca sa ii creasca artificial pretul. Real, care se pot face, cred ca sunt 2.600-3.000 MW, atat cat este limita pe care sistemul o poate inghiti la ora actuala, fara investitii majore, cu toate ca si pentru proiectele in derulare este nevoie de investitii in retea", a explicat oficialul Transelectrica. El a adaugat ca ar fi necesar ca, prin noua strategie energetica la care lucreaza, in prezent, Ministerul Economiei, sa fie incurajata amplasarea de centrale in alte zone decat Dobrogea.

La ora actuala, potrivit unei centralizari realizate de Business Standard, gigantii energetici europeni precum CEZ Cehia, ENEL Italia, E.ON Germania sau EDP Portugalia, alaturi de antreprenori locali, ca familia Muntmark, reprezinta doar cateva dintre companiile care au reusit sa ia avize de racordare la retea pentru proiecte de sute de megawati fiecare. Efervescenta pe piata locala de productie electricitate din vant a inceput in urma cu aproape doi ani, iar pana in prezent, proiectele anuntate depasesc echivalentul a 14 reactoare nucleare de marimea celor instalate la Cernavoda. Daca aceste proiecte s-ar face, ele ar urma sa atraga investitii de aproximativ 15 miliarde euro, in urmatorii ani. Despre eolian s-a vorbit in repetate randuri, in Romania, ca ar fi “noul real estate”, adica domeniul care ar urma sa aiba cea mai mare crestere, datorita potentialului pe care il are, de circa 14.000 MW, dar si datorita numarului de investitori care au apetit pentru sector.

Ernst & Young: Firmele din intreaga lume strang cureaua

Companile din lume se confrunta cu un mediu de afaceri plin de incercari si in schimbare rapida, potrivit unui raportului "Oportunitati pe timp de criza" realizat de Ernst & Young, studiu realizat pe un numar de 350 de companii din lume.

Raportul “Oportunitati pe timp de criza”, prezentat de Ernst & Young, arata felul in care aproximativ 350 de mari companii internationale isi adapteaza strategiile la recesiunea globala si cum vor evolua prioritatile lor in urmatoarele 12 luni.

Aproximativ 40% din companiile chestionate au fost de parere ca mediul de afaceri s-a deteriorat simtitor in sectorul lor de activitate, aproape o treime mentionand retragerea companiilor concurente ca efect al crizei si cresterea numarului de falimente. Mai mult de doua treimi din companii au introdus deja prezentarea catre consiliile lor de conducere a unor rapoarte de risc cu o periodicitate din ce in ce mai mare.

Trendul de reducere a costurilor si-a facut simtit impactul asupra strategiei interne a afacerilor. Peste 80% din repondenti au intreprins deja o analiza privind eficientizarea costurilor, circa doua treimi au initiat un program de reducere a personalului si mai mult de jumatate au rationalizat cheltuielile cu tehnologia informatiei.

Companiile din Europa comparativ cu cele din Statele Unite sunt mai dispuse sa ia in calcul reducerea costurilor imobiliare si cu tehnologia informatiei, decat reducerea costurilor directe sau indirecte cu angajatii.

Criza creditelor a obligat companiile sa caute variante alternative de imbunatatire a lichiditatilor. Aproximativ 50% din companiile chestionate au vandut sau au inchis o parte din operatiuni si 43% analizeaza oferte alternative de finantare pe termen scurt, in timp ce 23% au in vedere optiuni de renegociere a datoriilor, precum si o comunicare proactiva cu creditorii, analistii si agentiile de rating si intentioneaza renegocierea angajamentelor. Mai putin de un sfert din companii au afirmat ca lichiditatile nu reprezinta o problema.

Clientii si furnizorii, afectati in egala masura

Companiile chestionate au inceput deja sa se uite atent atat la clienti, cat si la lantul lor de aprovizionare. Si, pe buna dreptate, din moment ce peste jumatate dintre aceste companii au asistat la scaderea bonitatii clientilor lor (circa 60% in Europa), iar mai mult de jumatate au afirmat ca o parte din principalii clienti inregistreaza dificultati si ca a crescut durata de timp dintre comanda clientului si incasarea banilor.

Companiile si-au adaptat strategiile pentru a fi in concordanta cu acest nou mediu de afaceri, trei sferturi din ele punand un accent mai mare pe clientii cheie si peste 40% creand produse noi. O treime au mentionat ca, datorita temerilor legate de clientii existenti, si-au largit portofoliul de clienti, in timp ce o treime au afirmat ca au incetat contractele cu clientii considerati ca avand un risc mare.

In privinta furnizorilor, repondentii s-au impartit in doua categorii egale, cu doua strategii diferite. Jumatate din companiile chestionate au restrans numarul furnizorilor pentru a obtine preturi sau termene de plata mai favorabile, in timp ce cealalta jumatate a marit numarul furnizorilor pentru a reduce impactul unui eventual esec al relatiei cu un furnizor principal. Majoritatea companiilor comunica deja mai proactiv cu furnizorii, 50% negociaza termene de plata cu furnizorii mai frecvent si mai mult de un sfert din companii au mentionat ca furnizorii lor mari inregistreaza dificultati financiare.

“Acum nu este momentul potrivit ca firmele sa aiba o atitudine conservatoare sau pasiva. Din analiza recesiunilor anterioare reiese faptul ca firmele care vor fi cele mai puternice dupa incheierea crizei vor fi cele care vor identifica cu claritate oportunitati care sa sustina dezvoltarea lor in timpul crizei si care vor lua decizii strategice ce le vor deosebi de firmele concurente. Perioadele de criza pot oferi ocazia de a introduce schimbari mai repede si cu o eficacitate mai mare decat in perioadele de prosperitate”, a spus Christian Mouillon, Markets Leader, Ernst & Young EMEIA.

Companiile se pregatesc pentru vremuri grele

Companiile au fost intrebate si care sunt prioritatile lor strategice pentru urmatoarele 12 luni. Majoritatea s-au referit la protejarea activelor, imbunatatirea performantelor si restructurarea afacerii. In ceea ce priveste lichiditatile, doua treimi din repondenti au in vedere o revizuire de la mare la mic a gestionarii lichiditatilor si fluxurilor de numerar, jumatate dintre ele introducand masuri privind capitalul de lucru in obiectivele de performanta ale membrilor conducerii in timp ce 36% analizand ce bunuri pot fi transformate in lichiditati.

De unde isi vor procura lichiditati?

Raspunsurile companiilor in legatura cu felul in care vor incerca in continuare sa obtina lichiditati au fost destul de convergente. Firmele au raspuns ca se asteapta la economii semnificative sau rezonabile din lantul de aprovizionare (58%), vanzari si marketing (42%), operational (56%) si IT (43%).

In termeni strategici, 40% din companiile globale si 53% din cele europene au afirmat ca se gandesc la vanzarea activitatilor care nu sunt de baza sau sunt neperformante, la folosirea intr-o masura mai mare de centre de servicii comune - Shared Service Centers - (27%), la cresterea nivelului de externalizare (31%), la realizarea unor aliante strategice (30%) si la relocarea operatiunilor in regiuni cu costuri mai reduse (31%). Companiile au observat indeosebi rolul din ce in ce mai mare al externalizarii functiilor lor de IT, logistice si de resurse umane.

Totusi, un numar relativ mare de firme vad in recesiune o oportunitate de extindere, 34% din ele la nivel global, respectiv 38% in Europa si intentioneaza efectuarea de achizitii strategice.

“Indiferent daca firmele cauta sa vanda o parte din afacere pentru a obtine lichiditati care sa le ajute sa depaseasca aceasta perioada dificila, sau daca vor sa cumpere active de la companiile concurente care intampina dificultati, li se aplica tuturor aceeasi regula: sa fie pregatite, sa fie flexibile, sa gandeasca creativ si sa ia masuri clare”, a spus Dave Read, Transaction Advisory Services Leader al Ernst & Young EMEIA.

Pietele emergente si cresterea economica

In timp ce majoritatea pietelor dezvoltate erau percepute ca fiind stagnante sau in declin, companiile inca vad oportunitati importante pe pietele emergente. China (59%), India (45%), Asia de sud-est (26%) si Europa de est (31%) au fost regiunile care in opinia majoritatii companiilor internationale ar avea cele mai mari oportunitati de crestere. Companiile din Statele Unite au tins sa favorizeze Asia de sud-est fata de India, iar companiile europene, invers. O pondere de 18% din companii estimeaza o crestere semnificativa pe pietele emergente in viitorul apropriat; majoritatea (57%) prevad continuarea cresterii, dar intr-un ritm mai putin alert decat cel din ultimii doi ani in timp ce 25% estimeaza o scadere semnificativa a cresterii.

“Observand deplasarea puterii economice dinspre economiile dezvoltate catre cele emergente, de la vest la est si de la nord la sud, unele dintre tarile din Europa centrala si de sud-est au demonstrat potential de crestere si si-au facut simtita prezenta in mediul de afaceri international. Indiferent de dimensiunile crizei, companiile se vor uita la oportunitatile oferite de o expunere mai mare la aceste piete”, a spus Christos Glavanis, Managing Partner al Ernst & Young in Europa centrala si de sud-est.

Raportul “Oportunitati pe timp de criza” prezentat ieri de Ernst & Young arata felul in care aproximativ 350 de mari companii internationale isi adapteaza strategiile la recesiunea globala si cum vor evolua prioritatile lor in urmatoarele 12 luni.

“Studiul reprezinta o radiografie a companiilor globale care se confrunta deja cu criza creditelor si se gandesc cum sa raspunda la efectele recesiunii. Insa lumea de afaceri a mai cunoscut momente de declin si se poate invata din trecut. Inevitabil vor exista perdanti in urmatoarele 12 luni, dar si un numar de castigatori, insa acestia vor fi in minoritate”, a spus Mark Otty, Area Managing Partner al Ernst & Young in regiunea EMEIA (Europa, Orientul Mijlociu, India si Africa).

Ernst & Young este lider mondial in domeniul serviciilor profesionale de audit financiar, asistenta fiscala si asistenta in tranzactii.
Ernst & Young Europa, Orientul Mijlociu, India si Africa numara mai mult de 65.000 de angajati in 87 de tari si o cifra de afaceri de 11,4 miliarde de dolari. Veniturile la nivel global ale firmei, inregistrate la data de 30 iunie 2008, au fost de 24,5 miliarde de dolari.

Singurul studiu complet privind tendintele din economia Romaniei

Criza globala isi face deja simtite efectele asupra economiei Romaniei. Principala necunoscuta nu mai este “DACA” Romania va fi afectata de criza ci “CAND” si “CUM” va fi atins apogeul ei.

In egala masura, interesul comunitatii de business se focalizeaza pe sectoarele care deja resimt efecte adverse cat si pe cele care sunt serios amenintate in perioada urmatoaresa fie lovite de criza.

Echipa redactionala a cotidianului de afaceri Business Standard a gasit raspunsurile la toate aceste temeri majore.

Concluziile sunt diseminate in Anuarul “ECONOMIA in 2009” - singurul studiu complet despre tendintele economiei Romaniei.

Astfel, din 17 decembrie, profesionistii si specialistii din mediul de afaceri romanesc au la dispozitie singurul instrument veritabil de “business intelligence” din Romania. Anuarul “ECONOMIA in 2009” se pozitioneaza in peisajul media drept prima sursa completa de informatii privind tendintele din economia Romaniei.

Intr-un format structurat si cu o abordare holistica, studiul dezvaluie oportunitatile si amenintarile la adresa economiei Romaniei in 2009 si previzioneaza principalele evenimente majore asteptate in contextul crizei.

Anuarul “ECONOMIA in 2009” este primul si singurul produs editorial din Romania care previzioneaza tendintele macroeconomice si sectoriale ale tarii pentru anul urmator, intr-o abordare sistemica si integrala.

Debutand cu o INTRODUCERE semnata de redactorul sef al Business Standard, Adrian Mirsanu, studiul este dezvoltat pe 3 mari directii: ADMINISTRATIE, MACROECONOMIE si ANALIZA SECTORIALA.

Previziunile legate de evolutia mediului politic in 2009, mai ales in contextul asteptatelor alegeri prezidentiale din noiembrie fac obiectul primei sectiuni a studiului. In paralel, analiza se centreaza pe politicile publice si administrative anticipate spre a fi implementate de Guvern in contextul crizei.

A doua sectiune este dedicata prognozelor macroeconomice ale anului 2009. Lideri de opinie, analisti si specialisti din business intaresc aceste previziuni prin comentarii referitoare la evolutia indicatorilor in 2008 si la estimarile pentru anul urmator.
Proiectiile pentru 2009 au in vedere urmatorii parametri macroeconomici: cursul de schimb, Produsul Intern Brut, inflatia, somajul, salariile, Investitiile Straine Directe, balanta si deficitul comercial.

Caracterul complet al analizei tendintelor economice ale Romaniei in 2009 se regaseste in abordarea structurata a evolutiei si estimarilor pentru fiecare sector si sub-sector economic in parte.

Astfel, cea de a treia sectiune a studiului previzioneaza in baza datelor publice si a celor oferite de companii evolutia fiecarui sector pe 4 paliere principale: salarii, profit, rata de crestere si cauze si topul evenimentelor anticipate in contextul crizei.
Sectoarele economice analizate sunt: Pietele financiare, Consultanta, Constructii & Real Estate, Industrie, Energie, Retail & FMCG, Agricultura & Industrie alimentara, IT&C, Servicii si Media. Fiecare dintre aceste capitole este descompus ulterior in sub-sectoarele constituente.

Incepand cu 17 decembrie, Anuarul “ECONOMIA in 2009” poate fi cumparat de la punctele de difuzare a presei la pretul de 8.9 RON.

Anuarul “ECONOMIA in 2009” este un produs Business Standard.

Ajutoare de la stat pentru angajarea si formarea salariatilor

Romania a pierdut, pe fondul crizei economice, peste 70.000 de locuri de munca, in ultimele luni ale anului trecut. In contextul in care angajatorii sustin ca le este din ce in ce mai greu sa-si mentina angajatii actuali si nu iau in calcul incadrarea altora noi, Ministerul Muncii propune trei variante de ajutoare de stat, finantate din fonduri europene, pentru subventionarea ocuparii fortei de munca, a formarii profesionale, precum si a costurilor pentru investitii in sanatatea si securitatea la locul de munca.

Astfel, incepand din 30 martie, agentii economici vor putea sa depuna cereri pentru accesarea celor peste 133 milioane de euro destinati acestor masuri, prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSRDU). Intreprinderile care vor sa angajeze salariati noi, care provin din randul somerilor, a persoanelor peste 50 de ani, care nu au studii sau care provin din comunitati de romi, vor primi, timp de un an, o subventie egala cu jumatate din salariile noilor angajati.

Pentru incadrarea persoanelor care sunt in somaj de lunga durata sau a celor cu handicap, subventia este egala cu 75% din salariu, timp de doi ani. Totodata, adaptarea spatiilor de lucru si accesibilizarea acestora pentru a putea fi folosite de persoanele cu handicap este subventionata integral.

10.000 de euro, nivelul minim al subventiei

Valoarea minima care poate fi accesata este de 10.000 de euro, iar cea maxima, de doua milioane de euro, bani destinati atat marilor companii, cat si intreprinderilor mici si mijlocii. “Ideal ar fi ca nou-angajatii sa insemne noi locuri de munca. Dar cum, in aceasta perioada de criza, putine intreprinderi vor putea sa creeze noi locuri de munca, subventia se va acorda si pentru ocuparea locurilor de munca vacante, cu conditia ca posturile sa nu fi devenit vacante in urma unor concedieri”, a spus ministrul Muncii, Marian Sarbu, prezent la o intalnire cu partenerii sociali, carora li s-a prezentat programul de finantari.

Beneficii suplimentare pentru conditii speciale

Pentru formarea profesionala, subventia acordata variaza in functie de marimea companiei. Astfel, vor primi 60% din cost intreprinderile mari, 70% din cost intreprinderile mijlocii si 80%, intreprinderile mici. “Conform statisticilor, angajatorii prefera sa sustina formarea muncitorilor cu inalta calificare, decat a celor cu un nivel scazut de calificare, sau a tinerilor, decat a celor mai in varsta. De aceea, cuantumurile prezentate vor fi suplimentate cu 10%, daca formarea profesionala este acordata intretinatorilor unici de familie, persoanelor peste 50 de ani, celor care nu detin o calificare sau persoanelor cu handicap”, a explicat Sarbu.

Firmele in insolventa, excluse de la ajutor

Intreprinderile neeligibile pentru acest tip de finantare sunt cele aflate in insolventa, cele care trebuie sa ramburseze un ajutor de stat primit ca urmare a unei decizii a Comisiei Europene sau IMM-urile care activeaza in domeniul agricol. Pentru imbunatatirea conditiilor de sanatate si securitate in munca, vor putea fi decontate cheltuieli cu achizitionarea si montarea diferitelor instalatii, instruirea angajatilor, seminarii de pregatire si materiale informative. Finantarile pe acest domeniu se incadreaza in ajutorul de minimis, valoarea lor fiind intre 10.000 si 200.000 €.

BNS: Ajutoarele, o speranta pentru angajati

In opinia lui Dumitru Costin, presedinte al Blocului National Sindical (BNS), programul le va permite intreprinzatorilor sa plateasca mai usor salariile pentru angajatii noi si sa creasca numarul de salariati. El a adaugat ca aceste ajutoare sunt, de asemenea, o speranta pentru angajati si someri ca vor fi selectionati si vor intra in programe de reconversie profesionala. “Cred ca unele companii din industria aeronautica si din industria navala, afiliate la BNS, vor fi interesate de atragerea de fonduri europene pentru calificarea fortei de munca si cresterea numarului de angajati prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane”, a spus Costin. Potrivit Cristinei Iova, director al Autoritatii de Management a POSDRU, banii se vor obtine pe baza depunerii unei cereri, iar angajatorul va afla daca primeste finantarea in maximum o saptamana de la depunere. Subventiile vor putea fi accesate de orice agent economic din Romania, cu capital privat sau de stat, banii acordandu-se dupa principiul “primul venit, primul servit”.

Fantana de ciocolata, un cadou de vis pentru orice nunta

Chocolate Party

Visati la nunta perfecta, fara stresul pregatirilor? Atunci ati ajuns la locul potrivit!
Am reunit toate ingredientele necesare pentru ca nunta voastra sa devina un moment de neuitat.

Servicii oferite

CHOCOLATE PARTY propune viitorilor miri:

• aranjamente florale - alegeti din oferta noastra acele aranjamente florale care credeti ca va vor transmite cel mai bine mesajul;
• invitatiile de nunta - anunta fericitul eveniment si reprezinta prima impresie pe care o vor pastra invitatii despre marele eveniment;
• cocarde - puteti alege pentru cocarde flori naturale sau flori stilizate;
• marturii - mici atentii daruite de miri invitatilor, marturiile de nunta vor ramane amintire a fericitului eveniment la care au participat;
• baloane - mici sau mari, colorate sau transparente, mate sau lucioase, baloanele au efect atat singure cat si in buchete sau decoratiuni;
• buchet mireasa, buchet nasa - pentru ca florile dau magie momentului va propunem buchete de mireasa de toate tipurile: rotunde, cascada, formale, atipice, clasice, etc.

Iubirea, emotiile sau stari ce nu pot fi exprimate in cuvinte, pot fi redate in imagini. Fotografii vor imortaliza cea mai importanta zi din viata voastra iar cameramanii vor realiza un film emotionant in care personajele principale sunteti voi.

CHOCOLATE PARTY va sta la dispozitie pentru toate tipurile de accesorii de nunta: muzica, tort, decoratiuni, limuzine, artificii, masina de fum, masina de balonase, etc.
In plus, va oferim secretul unei petreceri de neuitat. Fie ca este vorba de petrecerea de nunta, petrecerea de botez, petrecerea aniversara, petreceri de firme sau de balul de sfarsit de an scolar, CHOCOLATE PARTY va propune ultima tendinta in materie de desert: fantana de ciocolata.
Pentru o petrecere de neuitat, fantana de ciocolata alaturi de sortimentele de fructe propuse reprezinta cea mai buna alegere !

http://www.chocolateparty.ro/

Cati bani europeni cer companiile pentru IT

Companiile mici si medii au cerut putin peste jumatate din fondurile europene disponibile pentru finantarea proiectelor de implementare a sistemelor IT de management al afacerilor si pentru dezvoltarea de solutii online. Suma totala disponibila, care putea fi accesata este de 24,9 mil. euro (107 mil. lei), iar finantarile solicitate de companii se ridica la 14,1 mil. euro (60,7 mil. lei) sau 56%.

Companiile mici si medii au depus proiecte ce solicita o finantare de 14,1 mil. euro (60,7 mil. lei) din fonduri europene pentru implementarea de sisteme IT de management al afacerilor si pentru dezvoltarea de solutii online, ceea ce reprezinta 56% din suma totala disponibila, de 24,9 mil. euro (107 mil. lei).

“Este rata maxima de absorbtie pentru acest domeniu. In acest moment, nu putem estima rata de absorbtie pe termen lung, avand in vedere faptul ca perioada de programare a Fondurilor Structurale se va incheia in 2013”, a precizat pentru Business Standard Victor Panzaru, director general pentru Fonduri structurale in cadrul Ministerului Comunicatiilor si Societatii Informationale.

In total, 238 de companii au depus proiecte pentru a-si finanta investitiile in sistemele IT si in solutii online, printre care Lasting Systems, Avitech (furnizor de solutii integrate pentru domeniile audio-video), Brinel (furnizor de solutii IT din Cluj) sau Eta2U (furnizor de produse si servicii IT din Timisoara).

Lasting Systems, companie cu activitati in domeniul IT, cu afaceri de 27,5 mil. euro, a depus un proiect pentru a obtine aproximativ 10.000 de euro (47.160 de lei).

“Elaborarea proiectului a inceput cu o luna inainte de depunere. Singurele cheltuieli pe care le-a presupus realizarea si depunerea proiectului au fost cele legate de resursele umane implicate - toti, angajati ai grupului”, potrivit lui Horatiu Covlescu, directorul de marketing al companiei.

Potrivit reprezentantilor Avitech, banii solicitati vor fi utilizati pentru implementarea unui sistem pentru planificarea resurselor, iar elaborarea proiectului, care a fost facuta prin intermediul unei companii specializate, a durat doua saptamani. Perioada de depunere a proiectelor a fost cuprinsa intre 2 septembrie si 12 decembrie 2008.

In ceea ce priveste apelurile de proiecte lansate in cadrul primului domeniu major de interventie ce se refera la sustinerea utilizarii tehnologiei informatiei, rata de absorbtie este estimata a fi de 80%, iar pentru dezvoltarea si cresterea eficientei serviciilor publice electronice rata de accesare este estimata a fi de 100%.

Potrivit informatiilor furnizate de MCSI, numarul proiectelor depuse si banii solicitati de institutiile publice depasesc fondurile disponibile. Pentru toate cele trei domenii majore de interventie sunt disponibile 383 mil. euro, la care se adauga contributiile de la bugetul de stat, ceea ce ridica suma la putin peste 450 mil. euro. “Estimam ca valoarea contractelor de finantare pentru proiectele deja depuse la nivelul celor trei domenii de interventie va fi de aproximativ 130 mil. euro, reprezentand 28,5% din totalul fondurilor gestionate de Organismul Intermediar pentru Promovarea Societatii Informationale”, a precizat Panzaru. Romania va beneficia de fonduri structurale de circa 28-30 miliarde euro din partea UE in perioada 2007-2013.

Leul se scufunda incet

Moneda nationala a continuat sa se deprecieze ieri, pentru a cincea zi consecutiv, si a ajuns aproape de maximul istoric. Banca Nationala a Romaniei (BNR) a afisat ieri un curs de referinta de 4,3119 lei/euro, valoare apropiata de maximul istoric de 4,3127 lei/euro, inregistrat pe 22 ianuarie 2009. Cursul a stagnat in primele tranzactii ale zilei in jurul nivelului de 4,30 lei/euro, insa, ulterior, moneda nationala a inceput sa se devalorizeze pana la 4,3170 lei/euro. La ora 13.25, bancile cumparau un euro cu 4,3105 lei si il vindeau cu 4,3205 lei. Ulterior, leul si-a accentuat deprecierea, astfel incat, la ora 15.30, varia in intervalul 4,3132-4,3204. Moneda nationala a continuat sa isi piarda din valoare si in raport cu dolarul american, banca centrala afisand un curs de 3,3735 lei pentru un dolar. Si in privinta dolarului, cursul de ieri este apropiat de maximul din acest an, care a fost consemnat pe data de 2 februarie (cand BNR vindea moneda americana cu 3,3770 lei). Si celelalte monede din regiune (zlotul polonez, forintul maghiar si coroana ceha) au pierdut fata de euro. In plus, aceste monede s-au depreciat chiar mai drastic decat leul, capul de afis fiind detinut de zlot, care a pierdut intr-o zi aproximativ 3,5% din valoarea sa. Mai exact, la ora 15.30, valuta poloneza se vindea in jurul valorii de 4,8 pentru un euro. La randul lor, forintul si coroana pierdusera peste 1,5% din valoare. Pe pietele internationale, euro, dolarul, yenul, lira sterlina si celelalte valute importante au avut o evolutie oscilanta. Moneda americana s-a apreciat treptat in prima faza, de la 1,2808 la 1,2728 dolari/euro, insa a pierdut apoi teren, pana la 1,2775 unitati/euro. La ora 13.25, ora Romaniei, euro era cotat la 1,2761 dolari. Yenul a avut o evolutie destul de buna fata de euro si de dolar, in ciuda vestilor proaste legate de Produsul Intern Brut din Japonia. Ieri, autoritatile de la Tokyo au anuntat ca economia nipona s-a comprimat cu 12,7% in termeni anuali, in al patrulea trimestru din 2008, pana la un nivel ce nu a mai fost inregistrat de la criza petroliera din 1974. Acest anunt a declansat o scurta cadere a yenului fata de euro si dolar, dar, ulterior, acesta a inceput sa-si revina treptat.

CEO-ul Unipetrol a demisionat

Francois Vleugels, directorul executiv si presedintele Unipetrol, cea mai mare companie de petrol din Cehia, parte a grupului PKN Orlen, a demisionat vineri, fiind inlocuit cu Krzysztof Urbanowicz, ales printr-o firma de recrutare, avand experienta in restructurarea si dezvoltarea companiilor. El a mai lucrat la Shell, la Volvo Auto Polonia si la firma de asigurari PZU, din 2007 fiind consultant independent. (T.V.)

Bulgarii au găsit un important zăcământ de gaz natural

Un insemnat depozit de gaz natural a fost descoperit in apropierea satului bulgar Deventsi, informeaza agentia Novinite.

Potrivit presedintelui companiei americane Direct Petroleum (care a efectuat forajul de explorare), rezervele descoperite se ridica la sase miliarde de metri cubi de gaz, cantitate suficienta pentru putea acoperi nevoile interne ale Bulgariei timp de trei ani.

Zacamantul este situat la o adancime de 4,1 km si are o calitate superioara fata de rezervele normale ale Bulgariei.

Estimarile indica faptul ca pana la jumatatea anului 2010 va incepe exploatarea depozitului, iar cele doua sonde ce vor fi puse in functiune vor intra in sistemul de tranzit al Bulgariei.

Compania Direct Petroleum a investiti pana acum circa 50 de milioane de dolari in operatiunile de foraj. Inspectia zacamantului va continua si in urmatorii ani si va include si supravegherea ecologica.

Suntem din ce în ce mai puţini

căderea numărului populaţiei a continuat şi în anul 2008, înscriindu-se în tendinţa ultimilor ani, se arată într-un comunicat publicat de INS. În anul 2008 mortalitatea şi natalitatea sunt în creştere iar mortalitatea infantilă este în scădere comparativ cu anul 2007.

În anul 2008 s-au născut 222.700 copii, cu 8.000 mai mulţi faţă de anul precedent; rata natalităţii a fost de 10,4 născuţi-vii la 1.000 locuitori (10,0‰ în anul 2007).

În anul 2008 s-au înregistrat 253.200 mii decese, cu 1.200 mai multe faţă de anul precedent, rata mortalităţii generale crescând la 11,8 decese la 1.000 locuitori (11,7‰ în anul 2007).

Rata mortalităţii infantile (decedaţi sub un an la 1000 nascuţi-vii) a înregistrat o scădere: 10,9‰ în anul 2008 faţă de 12,0‰ în anul 2007, ca urmare a reducerii numărului de decedaţi sub 1 an de la 2574 la 2438.

Sporul natural în anul 2008 a fost de -30.400 persoane faţă de -37.200 persoane în anul 2007; rata sporului natural s-a ameliorat comparativ cu anul 2007 (-1,4 persoane la 1.000 locuitori faţă de -1,7‰ în anul 2007).

În anul 2008 au fost înregistraţi 1.000 născuţii-morţi, rata mortinatalităţii scăzând la 4,5 născuţi-morţi la 1.000 născuţi-vii+morţi (4,7‰ în anul 2007).

Tendinţa de scădere a populaţiei s-a păstrat datorită valorilor negative ale sporului natural, astfel încât la 31 decembrie 2008 populaţia României a fost estimată la 21,5 milioane persoane. La data de 1 ianuarie 2008 populaţia României a fost de 21,53 milioane persoane.

În anul 2008 numărul căsătoriilor a fost de 149.200, cu 40.100 mai mic decât în anul precedent, rata nupţialităţii a fost de 6,9 căsătorii la 1.000 locuitori, comparativ cu 8,8‰ în anul 2007. Numărul mare de căsătorii din anul 2007 a fost înregistrat ca urmare a adoptării Legii nr. 396 / 30.10.2006 privind acordarea unui sprijin financiar la constituirea familiei.

În anul 2008 s-au pronunţat 33.500 divorţuri, în scădere cu 2.800 cazuri faţă de anul 2007, rata divorţialităţii ajungând în anul de referinţă la 1,56 divorţuri la 1.000 locuitori faţă de 1,69‰ în anul precedent.

Germania va continua să domine exporturile globale

Germania are toate sansele sa fie in continuare cel mai mare exportator din lume, in "lupta pentru suprematie" pe care o duce cu China, spune seful Federatiei Exportatorilor din Germania, Anton Börner.

China a suferit mai mult decat Germania in ceea ce priveste exporturile, este de parere Börner, intrucat exporturile chineze sunt in principal bunuri de consum a caror cerere a scazut dramatic, in timp ce Germania exporta in mod special bunuri industriale.

"Nu am fost cei mai mari exportatori din lume pentru ca suntem germani sau pentru ca suntem ieftini. Am fost cei mai mari pentru ca suntem cei mai buni", a incheiat Börner.

Prokhorov, cel mai bogat rus

Mihail Prokhorov, presedintele Onexim Group, a fost desemnat cel mai bogat rus de catre revista economica Finans, cu o avere estimata la nivelul anului 2008 de 14,1 miliarde de dolari.

Prokhorov pare sa sfideze realitatile crizei globale. In timp ce „colegii”lui, toti miliardari in dolari, isi cauta noi surse de finantare pentru afaceri, Prokhorov tocmai a cumparat cea mai scumpa vila din lume, pe Coasta de Azur, in valoare de 496 de milioane de dolari. De asemenea, o veche pasiune de-a lui, biatlonul, va primi investitii de mai multe milioane de dolari.

Roman Abramovici, proprietarul clubului de fotbal Chelsea, se situeaza pe locul al doilea, cu o avere de 13,9 miliarde de dolari, cu circa 9 miliarde de dolari mai putin decat in 2007.

Cel mai mare „loser” al clasamentului este Oleg Deripaska, proprietarul holdingului Basic Element, ce include producatorul de aluminiu RusAl. Timp de doi ani consecutivi Deripaska a fost cel mai bogat rus de pe Planeta, ca in clasamentul 2008 sa ajunga pe un modest loc opt, cu o avere de numai 4,9 miliarde de dolari (o scadere cu 90% fata de cele 40 de miliarde $ din 2007).

Vinovata de rasturnarea clasamentelor se face criza globala, care a taiat din averile primilor 10 bogatasi o valoare combinata de 75,9 miliarde de dolari in ultimele 12 luni. De asemenea, numarul de miliardari rusi a scazut de la 101 la 49 in ultimul an.

In trecut, pentru a putea intra in topul celor mai bogati 10 rusi, suma de pornire era de 15 miliarde de dolari. In vremuri de criza, biletul pentru top s-a ieftinit: numai 4,5 miliarde de dolari.

Cine este Mihail Prokhorov ?

• Nascut in 3 mai 1965, este un miliardar rus, imbogatit din extractia si vanzarea de metale pretioase. Este fostul presedinte al grupului Norilsk Nickel, cel mai mare producator de nichel si paladiu din lume si actual presedinte al Polyus Gold, cel mai mare producator de aur din Rusia;

In 2007, a pus bazele unui fond privat de investitii, Onexim Group. Om de afaceri cu un simt dezvoltat al cerintelor pietei, Prokhorov investeste in tehnologii de viitor, precum celulele de hidrogen, ce ar putea fi folosite curand drept combustibil in industria auto, nanotehnologie, precum si utilaje de ultima ora pentru extractia de aur si alte metale pretioase.

Criza a facut ravagii în economia japoneză

Afirmatiile conform carora Japonia este una dintre economiile cele mai afectate de criza ale lumii au fost demonstrate astazi cand a fost publicat raportul pe ultimul trimestru al lui 2008 si care arata ca PIB-ul japonez a suferit o scadere de nu mai putin de 12,7% in raport cu perioada similara a anului trecut si cu 3,3% fata de trimestrul anterior.

Cifrele confirma ca Japonia trece prin cea mai grava criza de la Al Doilea Razboi Mondial pana astazi.

"Literal vorbind, criza a facut ravagii in economia japoneza" spune ministrul Economiei si Bugetului.

Nivelul exporturilor a scazut cu 45% in trimestrul al patrulea fata de perioada similara a anului trecut iar cheltuielile si investitiile companiilor cu aproape 20%.

Populatia este afectata

Mult timp sustinuta de cererea globala de automobile si aparate electrocasnice, cresterea economica nipona a cunoscut brusc un proces de franare odata cu scaderea cererii mondiale cauzata de criza.

Piata interna japoneza, care vegeteaza de cativa ani din diverse motive precum imbatranirea populatiei sau stagnarea salariilor, este incapabila sa sustina cresterea economica.

Vazandu-si stocurile crescand si profiturile in scadere, companiile au redus drastic investitiile. Victime ale disponibilizarilor masive sau a reducerilor de aslarii, japonezii sunt inclinati din ce in ce mai mult sa-si reduca nivelul consumului, ceea ce agraveaza si mai mult situatia economica.

Cele şapte greşeli capitale ale bancherilor, care au dus la criză

Criza financiara are "meritul" de a fi descoperit o serie de puncte slabe ale unui sistem financiar condus de bancherii care pana nu demult erau considerati niste zei ai finantelor. De la inceputul crizei si, probabil, pana la sfarsitul ei, liderii bancilor vor fi considerati vinovati de criza financiara. Analistii s-au intrebat care sunt insa greselile care au determinat si amplificat criza.

1.Aroganta

Iesiti de pe bancile unor scoli prestigioase ale lumii precum Harvard sau London School of Economics, foarte bine platiti, multi dintre bancheri nu cunosteau sensul termenului de esec inainte de criza. Cu timpul au inceput sa fie prinsi in fantasma unui succes colosal, din care cu greu mai puteau sa iasa.

Aroganta a atarnat greu pana in final in declansarea si in propagarea crizei, lucru recunoscut si de fostul director al Lehman Brothers, devenit in prezent inamicul numarul 1 al administratiei americane, care nu s-a gandit nici macar o secunda ca statul american ar putea sa lase o institutie atat de mare precum LB sa cada. O geseala care s-a dovedit a fi fatala...

2. Lacomia

Intre 1993 si 2007, numai Dick Fuld, fostul boss al LB, a avut un venit de mai mult 500 de milioane de dolari. In 2005, bancherii de pe Wal Street au luat nu mai putin de 35 de miliarde de dolari numai din bonusuri.

Nu este prima data cand veniturile bancherilor unt luate in vizor atunci cand vine vorba de criza. De la analisti si pana la sefi de stat, aceste venituri fabuloase au fost aspru criticate, intrucat cu timpul ele au fost deconectate de performantele liderilor de institutii financiare.

Chuck Prince, fostul director al Citigroup, a primit 26 de milioane de dolari drept prima de plecare, dupa ce banca suferise o pierdere de 37 de miliarde de dolari. In 2008, cei 166.000 de angajati de pe Wall Street au primit bonusuri in valoare totala de 18 miliarde de dolari.

Ceea ce este intr-adevar uimitor, spun analistii, este ca de cele mai multe ori acestia nu vor sa renunte la aceste sume fabuloase, manifestand o lacomie iesita din comun. Aceasta atitudine a determinat unele state precum Franta sau Statele Unite sa conditioneze ajutoarele financiare acordate de reducerea totala a acestor bonusuri.

3. Strategiile pe termen scurt

Avand ca obiectiv rentabilitatea, bancherii au gandit si au implementat strategii de crestere a profitului doar pe termen scurt, ceea ce a dus la un dezechilibru, spun analistii, care numesc acest tip de gandire "dictatura termenului scurt".

Functionarea bancilor a cedat progresiv in cadrul acestui cult. Corelate cu lacomia bancherilor despre care vorbeam mai sus, profiturile pe termen scurt i-au determinat pe acestia sa recurga la investitii din ce in ce mai riscante pentru a degaja profituri din ce in ce mai mari, fara sa se gandeasca la faptul ca, la un moment dat, acest lucru ar putea aduce pierderi pe termen lung.

4. Disimularea

Bancherii au refuzat sa vorbeasca despre existenta crizei. In vara lui 2007 existau deseori declaratii ale acestora in urma carora rezulta faptul ca subprimele au murit inca din fasa. Cateva luni mai tarziu bancile pe care acestia le conduceau incepeau sa anunte deprecieri uriase.

Obiectivul acestui refuz a fost acela de a nu afecta increderea consumatorilor, insa efectul obtinut a fost unul exact opus: s-au acumulat pierderi, credibilitatea in sistemul bancar s-a diminuat drastic si in scurt timp au aparut falimentele.

"Lipsa de transparenta este principala cauza a crizei", spune Philippe Dessertine, profesor de finante la Universitatea din Paris.

5. Dogmatismul

"Statul nu este solutia problemei, el este problema insasi", spunea Ronald Reagan in 1981, deschizand o era de 25 de ani deregularizare.

"Statul este problema" a fost ideea in care au crezut si liderii marilor banci, pana in ziua in care au fost nevoiti sa bate la usile statului pentru a obtine ajutoare financiare.

Bancherii se vad nevoiti astazi sa renunte la dogmatismul care i-a dominat pana acum. Statul nu mai este o problema, ci devine solutia acesteia. Cel putin... pana trece criza.

6. Incompetenta

"Cand valurile marii se retrag, îi putem vedea pe cei care stau dezbracati sub apa". Aceasta este ilustrarea lui Warren Buffett privind criza. Intr-adevar, criza a reusit sa descopere faptul ca multi lideri de institutii financiare au dat dovada de incompetenta in gestionarea operatiunilor.

Cum a putut un simplu trader ca Jerome Kerviel sa traga un tun de 4,9 de miliarde de euro fara sa fie detectat? Cum au putut mari banci europene sa investeasca in produse Madoff fara sa-si dea seama ca acestea fac parte dintr-o mare escrocherie?

7. Iresponsabilitatea

Pentru Dick Fuld falimentul Lehman Brothers s-a produs din vina statului american care, in mod nedrept, a lasat-o sa cada. Evident, statul american il vede vinovat pe Dick Fuld care nu a incercat sa salveze institutia cand inca mai putea. Niciunul dintre bancheri nu recunoaste si nu vrea sa isi asume responsabilitatea pentru operatiunile gestionate prost sau pentru politicile riscante pe care le-a promovat.

Evident, vina crizei financiare nu poate fi aruncata numai in spatele liderilor de institutii financiare. Vina este si a celor care "le-au dat permisul de a devasta", dupa expresia economistului John Kenneth Galbraith, dar si a celor care s-au lasat prinsi in mrejele firave ale creditului usor de obtinut.