Detectivi particulari

Agentia RODIAS INVESTIGATII

SERVICII PENTRU PERSOANE FIZICE SI JURIDICE

• Obţinerea de date şi informaţii privind identitatea unor persoane;
• Consultanţă grafoscopică preliminară in vederea stabilirii autenticitaţii înscrisurilor;
• Verificarea comportamentului angajatului în raport cu imaginea companiei în scopul prevenirii prejudicierii intereselor companiei;
• Obtinerea de informatii despre conduita si moralitatea publică a unei persoane;
• Documentarea activitatii adolescentilor, verificarea anturajelor etc.
• Obţinerea datelor necesare sau/şi a materialelor doveditoare privind bunurile care fac obiectul unor litigii de natură civilă sau penală înstrăinate în scopul prejudicierii intereselor unor părţi în proces.

CONTACT

Telefon: 0749.199.629 – 0730.075.491
Email: office@rodias.ro
www.rodias.ro

Fairplay

Asa se joaca... "Take no prisoners" :))

Wall-Street se aşteaptă la pierderi de 47,2 mld. dolari pentru 2008

Firmele de pe Wall-Street se asteapta la pierderi de 47,2 miliarde de dolari pentru 2008 si chiar mai mult in 2009, conform declaratiei lui Michael Bloomberg, primarul orasului New York. Acesta a mai adaugat ca datele statistice sunt cu adevarat devastatoare.

Bloomberg a afirmat, de asemenea, ca New York-ul ar putea pierde aproximativ 300.000 de locuri de munca pana in 2010. Dintre acestea, 46.000 de locuri de munca vor fi desfiintate doar din sectorul bancar. Mai mult, Bloomberg a mai adaugat ca ar putea fi concediati 14.274 de profesori daca statul nu va aproba planul de ajutorare a sistemului educatiei, plan in valoare de 770 milioane de dolari pentru urmatorii doi ani.

Pentru a face fata situatiei dificile ce isi face simtita prezenta tot mai mult in orasul sau, primarul Bloomberg a anuntat ca va taia din bugeul orasului apoape 1 miliard de dolari si ar putea sa propuna majorarea taxelor.

Departamentul american pentru Comert a anuntat ieri ca Produsul Intern Brut a coborat in ultimul trimestru al anului 2008 cu 3,8%, inregistrand cea mai mare scadere din ultimii 27 de ani.

Amânarea neimpozitării profitului reinvestit va fi inutilă

Neimpozitarea profitului reinvestit, incepand cu ianuarie 2010, nu constituie un sprijin oferit intreprinzatorilor autohtoni intrucat multe firme fie vor falimenta, fie vor înregistra pierderi semnificative in contextul actual, sustin reprezentantii Uniunii Generale a Industriasilor din Romania (UGIR).

“Am inteles si faptul ca Executivul nu a acceptat o parte din masurile noastre, dar am inteles ca ele vor fi in final adoptate in forma pe care am discutat-o la intalnirea cu premierul. Declaratiile de ieri ale premierului ne-au pus insa pe ganduri pentru ca nu se mai regaseau cele mai importante din masurile de sprijinire a investitorilor, ci totul parea indreptat catre o crestere a fiscalitatii, care va accentua criza si care va duce la o scadere a incasarilor, in final, la buget” a declarat pentru Capital.ro, Ioan Cezar Coraci, presedintele UGIR.

Totodata, Coraci a mai precizat si faptul ca toate masurile restrictive impuse de autoritati vor spori munca la negru si coruptia.

Henkel închide o fabrică în Ungaria

Producatorul german de produse de uz casnic Henkel s-a decis sa inchida fabrica sa de detergenti din orasul maghiar Barcs. Potrivit cotidianului Somogyi Hirlap, motivul principal invocat de companie este reprezentata de scaderea cererii din pietele de export.

Ferenc Deak, directorul fabricii, a declarat presei maghiare ca nu vrea sa dea vina pe contextul crizei, ci pe "modificarile defavorabile asupra oportunitatilor din piata". Henkel isi propune sa vanda fabrica oricui ar fi interesat de productia de produse similare. Vanzarea nu va influenta insa productia la celelalte doua fabrici pe care le detine in Ungaria, mai exact cea de detergenti de la Korosladany in sud-estul tarii si cea de cosmetice de la Vac, langa Budapesta. De altfel, compania nu a dat informatii referitoare la o eventuala relocare.

Prima conditie pe care cumparatorul trebuie sa o indeplineasca este pastrarea angajatilor si a profilului de productie pana la 31 octombrie.

Merkel: "Libertatea individuală trebuie limitată"

Desi principiul competitiei este necesar in functionarea mecanismului economiei, statul ramane in utlima instanta gardianul ordinii economice si sociale, motiv pentru care rolul sau este definitoriu in acest mecanism.

"Libertatea este o pre-conditie necesara pentru ca pietele sa functioneze. Dar libertatea indviduala trebuie limitata daca ingradeste libertatea altora. O piata complet descatusata nu poate avea o asemenea structura", a declarat cancelarul german in cadrul Forumului de la Davos.

Aceasta a precizat ca un capitalism descatusat aduce cu sine enorme riscuri financiare, iar lumea are nevoie de reguli clare impotriva iresponsabilitatii care a creat criza.

Obama: Americanii trăiesc o adevărată "catastrofă economică"

Presedintele american Barack Obama a avertizat, vineri, ca SUA trece prin cea mai adanca recesiune iar populatia traieste o adevarata "catastrofa economica". Acesta a mai adaugat ca scaderea PIB-ului arata ca SUA are nevoie de un plan vast de relansare.

"Recesiunea nu este doar un concept economic, ci o catastrofa in curs de desfasurare pentru familiile americane", a declarat Obama, adaugand ca "visul american" este aproape de disparitie.

Declaratia presedintelui american a venit la cateva ore dupa ce departamentul american pentru Comert a anuntat ca Produsul Intern Brut a coborat in ultimul trimestru al anului 2008 cu 3,8%, inregistrand cea mai mare scadere din ultimii 27 de ani. PIB-ul a scazut mai putin decat fusese prevazut, avand in vedere ca analistii se asteptau la o reducere cu 5,4%, insa acesta este al doilea trimestru consecutiv de scadere, pentru prima data din anii 1990-1991.

"Recesiunea se agraveaza iar nesiguranta americanilor, cauzata de criza economica, creste. Se pare ca fiecare zi aduce noi falimete, noi locuri de munca pierdute si noi familii bulversate", a declarat Obama.

Presedintele Statelor Unite a mai adaugat ca americanii au nevoie cat mai urgent de actiuni imediate. "Americanii se asteapta ca noi sa actionam, iar acest lucru este exact ceea ce intentionez sa fac in calitate de presedinte al SUA", a mai spus acesta.

Obama incearca sa convinga Gongresul SUA sa adopte planul sau de relansare economica, prin care incearca, printre altele, sa creeze 3-4 milioane de noi locuri de munca. Obama doreste ca acest plan sa fie adoptat pana la data de 16 februrie.

Camera Reprezentantilor a adoptat in aceasta saptamana o prima varianta a acestui plan, in valoare de 819 miliarde de dolari, prin care se va apela la reduceri fiscale, investitii in lucrarile publice si ajutoare acordate guvernelor locale.

Femeile si volanul :))

Hahaha... ar fi gresit sa numesti pe cineva misogin, cand adevarul e de partea lui :))

Fondurile de pensii private au liber la investitii de tip private equity

Administratorii fondurilor de pensii private vor putea efectua plasamente in doua noi instrumente - marfuri si metale pretioase si private equity, a declarat presedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), Mircea Oancea.

Potrivit acestuia, administratorii fondurilor de pensii private obligatorii (Pilonul II) vor putea face plasamente in private equity la diverse companii, in limita a 2% din active, respectiv pana la 3% din active in marfuri si metale pretioase, in timp ce la fondurile de pensii facultative (Pilonul III) limita va fi de 5% pentru ambele categorii de intrumente investitionale. In categoria marfurilor vor intra metale - cupru, zinc, aluminiu si metale pretioase -, titei, bumbac, cafea si grau. Pe Pilonul II sunt prezente 14 companii care administrau, la sfarsitul anului trecut, active nete de aproape 832 milioane de lei. Potrivit estimarii directorului general al companiei ING Asigurari de Viata, Cornelia Coman, in 2009 vor intra in sistemul fondurilor de pensii private obligatorii in jur de 145.000 de noi angajati, contributiile care vor fi virate catre fonduri vor totaliza 1,7 miliarde lei, iar activele totale vor atinge 2,7 miliarde lei. “Anticipez ca 30% din conturile de pensii individuale de pe Pilonul II nu vor primi contributii, in conditiile in care 11% dintre aceste conturi nu au primit niciodata bani”, a aratat Cornelia Coman.

Presedintele CSSPP a precizat ca, in lunile noiembrie si decembrie, au existat 300-400.000 de conturi in care nu s-au virat contributii. In ceea ce priveste segmentul facultativ, seful ING Asigurari de Viata a precizat ca doar 3% din populatia eligibila a intrat in sistem. “Posibilitatea de dezvoltare pe acest segment este mare, mai ales pe fondul introducerii platilor individuale si al cresterii pragului de deductibilitate”, a precizat Cornelia Coman. Aceasta a estimat ca, la finele anului 2009, Pilonul III ar putea avea un portofoliu de 300.000 de clienti, active de 250 milioane de lei, din care 190 milioane de lei vor reprezenta valoarea de new business. Coman a mai spus ca se asteapta ca vanzarile pe segmentul corporate aferente Pilonului III sa intre pe un trend negativ, care va fi compensat de avansul pe partea de retail, odata cu introducerea platilor individuale.

Singurul studiu complet privind tendintele din economia Romaniei

Criza globala isi face deja simtite efectele asupra economiei Romaniei. Principala necunoscuta nu mai este “DACA” Romania va fi afectata de criza ci “CAND” si “CUM” va fi atins apogeul ei.

In egala masura, interesul comunitatii de business se focalizeaza pe sectoarele care deja resimt efecte adverse cat si pe cele care sunt serios amenintate in perioada urmatoaresa fie lovite de criza.

Echipa redactionala a cotidianului de afaceri Business Standard a gasit raspunsurile la toate aceste temeri majore.

Concluziile sunt diseminate in Anuarul “ECONOMIA in 2009” - singurul studiu complet despre tendintele economiei Romaniei.

Astfel, din 17 decembrie, profesionistii si specialistii din mediul de afaceri romanesc au la dispozitie singurul instrument veritabil de “business intelligence” din Romania. Anuarul “ECONOMIA in 2009” se pozitioneaza in peisajul media drept prima sursa completa de informatii privind tendintele din economia Romaniei.

Intr-un format structurat si cu o abordare holistica, studiul dezvaluie oportunitatile si amenintarile la adresa economiei Romaniei in 2009 si previzioneaza principalele evenimente majore asteptate in contextul crizei.

Anuarul “ECONOMIA in 2009” este primul si singurul produs editorial din Romania care previzioneaza tendintele macroeconomice si sectoriale ale tarii pentru anul urmator, intr-o abordare sistemica si integrala.

Debutand cu o INTRODUCERE semnata de redactorul sef al Business Standard, Adrian Mirsanu, studiul este dezvoltat pe 3 mari directii: ADMINISTRATIE, MACROECONOMIE si ANALIZA SECTORIALA.

Previziunile legate de evolutia mediului politic in 2009, mai ales in contextul asteptatelor alegeri prezidentiale din noiembrie fac obiectul primei sectiuni a studiului. In paralel, analiza se centreaza pe politicile publice si administrative anticipate spre a fi implementate de Guvern in contextul crizei.

A doua sectiune este dedicata prognozelor macroeconomice ale anului 2009. Lideri de opinie, analisti si specialisti din business intaresc aceste previziuni prin comentarii referitoare la evolutia indicatorilor in 2008 si la estimarile pentru anul urmator.
Proiectiile pentru 2009 au in vedere urmatorii parametri macroeconomici: cursul de schimb, Produsul Intern Brut, inflatia, somajul, salariile, Investitiile Straine Directe, balanta si deficitul comercial.

Caracterul complet al analizei tendintelor economice ale Romaniei in 2009 se regaseste in abordarea structurata a evolutiei si estimarilor pentru fiecare sector si sub-sector economic in parte.

Astfel, cea de a treia sectiune a studiului previzioneaza in baza datelor publice si a celor oferite de companii evolutia fiecarui sector pe 4 paliere principale: salarii, profit, rata de crestere si cauze si topul evenimentelor anticipate in contextul crizei.
Sectoarele economice analizate sunt: Pietele financiare, Consultanta, Constructii & Real Estate, Industrie, Energie, Retail & FMCG, Agricultura & Industrie alimentara, IT&C, Servicii si Media. Fiecare dintre aceste capitole este descompus ulterior in sub-sectoarele constituente.

Yahoo!, pierderi de 303 mil. dolari

Yahoo!, compania proprietara a celui de-al doilea mare motor de cautare, a inregistrat o pierdere de 303 mil. dolari (227,9 mil. euro) in ultimul trimestru din 2008, fata de un profit de 206 mil. dolari (154 mil. euro) in aceeasi perioada a anului anterior, care include si costurile aferente proceselor de disponibilizare a unor angajati, potrivit Bloomberg. Vanzarile totale au scazut la 1,81 mld. dolari (1,36 mil. euro). “Compania a facut investitii importante, aplicand, totodata, o politica agresiva de reducere a costurilor, fapt ce ne-a ajutat sa contracaram efectele problemelor economice. In aceste conditii, vom fi mai puternici cand cererea pentru publicitate se va imbunatati”, a declarat presedintele Yahoo!, Carol Bartz. Pentru intregul an 2008, profitul net a totalizat 424 mil. dolari (318,9 mil. euro), in scadere fata de castigul din 2007, de 660 mil. dolari (496 mil. euro). Compania estimeaza ca, la sfarsitul primului trimestru, va avea un profit operational de 75-85 mil. dolari. (M.F.)

Cine face jocurile pe eolian in Romania

Giganti energetici europeni ca CEZ Cehia, ENEL Italia, E.ON Germania sau EDP Portugalia, alaturi de antreprenori locali precum familia Muntmark reprezinta doar cateva dintre companiile care au reusit sa ia avize de racordare la retea pentru proiecte de sute de megawati fiecare, potrivit datelor centralizate de Business Standard. Efervescenta pe piata de productie electricitate din vant a inceput in urma cu aproape doi ani si, pana la ora actuala, proiectele anuntate depasesc 10.000 MW, echivalentul a 14 reactoare nucleare de marimea celor instalate la Cernavoda.

Daca aceste proiecte s-ar realiza, ele ar urma sa atraga investitii de aproximativ 15 miliarde euro in urmatorii ani. Despre eolian s-a vorbit, in repetate randuri, ca ar fi “noul real estate”, adica domeniul care ar urma sa aiba cea mai mare crestere, datorita potentialului pe care il are Romania, de circa 14.000 MW, dar si datorita numarului de investitori care au apetit pentru sector. Topul firmelor cu proiecte eoliene de mare amploare este condus de gigantul energetic CEZ Cehia, proprietarul fostei Electrica Oltenia, cu avize pentru 600 MW, dupa ce, anul trecut, a incheiat o tranzactie (ce ar putea ajunge la 285 milioane de euro) cu fondul de investitii in regenerabile Continental Wind Partners. Pe locul doi sunt firmele Winstar Trading International, Alfa Wind SRL si Beta Wind SRL, care, adunat, ajung la proiecte de 432 MW, la Casimcea, Daeni si Topolog, toate in Dobrogea. Conform datelor Registrului Comertului si celor din piata, aceste companii ar fi toate controlate de o persoana fizica, Adelina Ciresaru (38 de ani).

Locul trei este ocupat de gigantul energetic italian ENEL, cu proiecte ale firmei Blue Line Impex SRL (achitionata de la fratii Nath, antreprenori locali in domeniu, pentru 1,1 milioane de euro), in Tulcea si Bistrita Nasaud, cu o capacitate totala de 283,01 MW.

EDP Portugalia, cea mai mare firma din aceasta tara, are avize pentru proiecte eoliene locale de 264 MW, iar Land Power, controlata de Inergia Spa Italia, detinuta de compania de constructii locala, are avize pentru alti 190,6 MW. Prin mai multe firme la care este actionar in mod direct, omul de afaceri cu cetatenie suedeza, dar de origine romana, Emanuel Muntmark, impreuna cu familia sa, detine avize pentru proiecte ce depasesc 120 MW. Conform unor surse din piata, Muntmark ar controla, prin diversi intermediari, proiecte locale de sute de megawati, pe care intentioneaza sa le scoata la vanzare sau sa atraga in parteneriat si alte firme. Acesta nu a putut fi contactat pentru detalii.

Muntmark (55 de ani), un om de afaceri foarte discret, nascut in Voluntari, este actionar la 13 companii locale, printre care Ewind, Energo Windprod, Servoplant Eco Energie, Wind Energy, Monsson, Monsson Alma, Monsson Energy, Wind Power Park, Mireasa Energies, Plusenerg, Extrapower etc.

Conform informatiilor furnizate de Transelectrica, la ora actuala au fost avizate 79 de proiecte cu o capacitate totala de 2.465 MW, ceea ce ar presupune investitii de circa 3,7 miliarde euro, daca vor fi duse la bun sfarsit. Capacitatea retelei de transport energie este insa limitata la circa 2.000 MW si trebuie facute investitii suplimentare. Din cele peste 40 de firme care au avize tehnice de racordare la reteaua nationala de transport energie, doar zece companii au si autorizatii de infiintare de la Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE). Potrivit ANRE, aceste autorizatii, care dau practic unda verde pentru instalarea centralelor eoliene, au fost obtinute de Cernavoda Power (EDP), Electrogrup Energy, Energii Alternative, Green Energy Grup, MW Team Invest (CEZ), N.E.G., Renovatio Power (EDP), Romwind, Romwind International, Tomis Team (CEZ) si Toplet Energy. Germanii de la E.ON, care reprezinta cea mai mare companie privata de utilitati din lume, au proiecte locale pe eolian avizate de 112 MW.

Petrom disponibilizeaza, de la 1 februarie, 3.000 de salariati

Cea mai mare companie din Romania, Petrom, va disponibiliza 3.000 de angajati, de la 1 februarie, in etape, potrivit Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca (AJOFM) Prahova. Acestia fac parte din programul de disponibilizari derulat de societate de la privatizare si pana in prezent, care a cuprins intre 6.400 si 10.700 de disponibilizari in fiecare an si care ar urma sa fie finalizat in 2010-2011. In acest an de criza, suplimentar fata de programul obisnuit de restructurare, compania petroliera va renunta la serviciile mai multor salariati actuali.

Petrolistii, investitii in IT si camere video

Companiile petroliere locale vor fi obligate sa doteze statiile de distributie a carburantilor cu sisteme informatice integrate pentru emiterea de documente fiscale, sa detina camere video care sa functioneze non-stop si sa stocheze imaginile cel putin 30 de zile, potrivit unui proiect de ordin al presedintelui ANAF. Sistemele informatice trebuie sa permita determinarea cantitatilor intrate, iesite, precum si a stocurilor. (Mediafax)

Toyota recheamă 1,35 milioane de maşini

Producatorul japonez de automobile a anuntat astazi ca va rechema 1,35 milioane de automobile din toata lumea, din cauza unor defectiuni constatate la centura de siguranta, la teava de esapament, sau la ambele.

Rechemarea vizeaza 525.000 de unitati din modelele Vitz, Belta si Ractis din Japonia si 833.000 de unitati diin modelul Yaris Hutchback si Yaris Sedan din Europa din America de Nord.

Modelele rechemate au fost fabricate intre ianuarie 2005 si aprilie 2008.

UPDATE: BNR intervine şi cursul se îndreaptă spre 4lei/euro?

Moneda naţională isi continuă seria victoriilor asupra euro, începuta in urma cu cateva zile si se intareste vazand cu ochii.

Astfel, dupa ce ieri s-a apreciat pana la valoarea de 4,2390 lei pentru un euro, in cursul acestei dimineti moneda nationala manifesta o noua tendinta de apreciere.

Analistii pun cresterea leului pe seama unei interventii de amploare a Bancii Nationale menite a stopa deprecierea accelerata a monedei nationale, care risca sa scape de sub control.

Aceste interventii, care nu sunt recunoscute oficial (aproape) niciodata, costa destul de mult si au efecte asupra rezervei valutare dar, pe de alta parte, la ce bun o rezerva care nu este utilizata in momente de criza, iar in aceasta perioada, cu exceptia ultimelor zile, se poate spune ca leul trece printr-o criza de anvergura.

Totusi, trebuie sa recunoastem faptul ca specialistii Bancii Centrale nu sunt chiar niste incepatori ci, dimpotriva, sunt unii dintre cei mai buni profesionisti pe care ii are sectorul bancar autohton.

Ca urmare, interventiile controlate, fie ele si nerecunoscute oficial, isi fac simtite efectele.

Exista chiar unele speculatii ca s-ar putea sa ne reintoarcem, in curand, la un curs de 4 lei pe un euro, dar acest lucru depinde de planurile Bancii Centrale, care ar putea prefera o depreciere controlata pentru a mai reduce din deficitul de cont curent si pentru a acorda, in acelasi timp, o mana de ajutor exportatorilor.

Deocamdata un lucru este cert: leul isi continua aprecierea, ajungand in momentul de fata pana la nivelul de 4,2050 lei/euro.

UPDATE:

Cursul de referinta comuncat astazi de catre Banca Nationala confirma tendinta de apreciere a monedei nationale.

Astfel, leul s-a intarit fata de ieri, ajungand la 4,2340 lei pentru un euro, fata de 4,2390 lei pentru un euro cat a fost ieri.

Sunt ajutoarele de stat vitale pentru IMM-uri?

Reprezentanţii întreprinderilor mici şi mijlocii cer Guvernului majorarea de la 200.000 de euro la 500.000 de euro a plafonului de ajutor de stat, în conformitate cu decizia Comisiei Europene (CE) de la sfârşitul anului trecut. Preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Ovidiu Nicolescu, a explicat pentru Business Standard că această decizie a CE ar trebui să se reflecte şi în legislaţia românească, care, împreună cu celelalte măsuri discutate, ar putea salva mii de firme care sunt în pericol de faliment. “Întreprinderile mijlocii şi mari depăşesc frecvent pragul de 200.000 de euro în trei ani, ceea ce duce la incapacitatea acestora de a se finanţa”, a spus Nicolescu.

De cealaltă parte, ministrul de resort, Constantin Niţă, a declarat că ridicarea pragului de acordare a ajutorului de stat a fost discutată cu reprezentanţii Ministerului Finanţelor Publice (MFP), dar că nu s-a stabilit încă de când măsura va fi aplicată sau care va fi suma alocată. Guvernul nu consideră această măsură prioritară, în condiţiile în care ajutorul de stat pentru IMM-uri este trecut la capitolul “măsuri de perspectivă”.

Participanţii la dezbaterile “Guvernului Privat”, cel mai amplu demers de consultare a mediului de business cu privire la problemele economiei româneşti, cred că sprijinirea IMM-urilor este vitală, în condiţiile în care cele aproximativ 600.000 de astfel de întreprinderi contribuie cu 70-74% la PIB.

Marian Stoian, partener la Initial Advisory, a spus că majorarea pragului de ajutor de minimis este benefică, dar ar trebui stabilite condiţiile în care vor fi alocaţi aceşti bani.

“În principiu ar fi mai bine ca firmele să depună mai multe proiecte de mai mică anvergură, decât proiecte mai puţine şi mai mari, pentru că cele mici creează mai multe beneficii şi antrenează mai multe resurse locale”, a spus Stoian. În opinia acestuia, o asemenea măsură ar ajuta, totodată, IMM-urile să acceseze banii europeni pe proiectele depuse anul trecut, în condiţiile în care costurile au crescut foarte mult, din cauza cursului. Marius Bostan, senior partner la VMB Partners, consideră că măsurile care vor ajuta IMM-urile să iasă din criză sunt fondurile de garantare, în condiţiile în care finanţarea prin credite este blocată. Acesta propune, totodată, ca banii din fonduri europene să poată fi folosiţi pentru cofinanţare, pentru subvenţionarea dobânzilor sau pentru acoperirea riscului la creditare. În opinia directorului general al Domeniilor Săhăteni, Aurelia Vişinescu, România nu aplică în mod curent măsurile aprobate de CE, dând ca exemplu subvenţiile din agricultură, care nu sunt egale cu cele din alte state UE. Ea consideră că prin majorarea plafoanelor pe schema de minimis statul ar avea de câştigat, pentru că, dezvoltându-şi afacerea, IMM-urile ar contribui cu mai mulţi bani la bugetul de stat.

Fratii Micula, aproape de 1 mld. euro. Urmeaza un 2009 “nu foarte roz”

Grupul de firme European Drinks, detinut de fratii Ioan si Viorel Micula, s-a apropiat anul trecut de o cifra de afaceri de 1 mld. euro, fiind consemnata o crestere nu foarte mare fata de anul anterior, potrivit lui Viorel Micula, unul dintre cei doi proprietari ai grupului de firme, care nu a dorit sa precizeze cat de mare a fost avansul.

Contactat de Business Standard, celalalt proprietar al grupului de firme, Ioan Micula, nu a dorit sa comenteze rezultatele intregistrate anul trecut, precizand ca firma nu le poate face publice, deoarece “este in proces cu statul roman’’.

Grupul controlat de cei doi oameni de afaceri a inregistrat in 2007 o cifra de afaceri de peste 880 mil. euro. Daca luam in calcul un ritm de crestere de aproximativ 15%, ceea ce este foarte posibil sa fi fost atins, compania s-a apropiat de afaceri de 1 mld. euro in 2008.

“Suntem aproape de 1 mld. euro. Am avut o crestere in 2008, dar nu foarte mare”, a declarat pentru Business Standard Viorel Micula, unul din cei doi proprietari ai grupului de firme European Drinks. El a precizat ca evolutia companiei a fost impulsionata de exporturi, care au inregistrat un ritm de crestere de 50%, iar segmentul care a mers cel mai bine a fost food-ul, cu o majorare a livrarilor mai mare, raportat la piata interna. De asemenea, au mers bine livrarile si la bere.

In ceea ce priveste anul in curs, Viorel Micula spune ca acesta “nu se vede foarte roz’’, dar industria alimentara va fi mai putin afectata de criza, spre deosebire de alte sectoare. Micula afirma ca, pe acest fond, numarul angajatilor va fi redus cu cateva mii.

La randul sau, Ioan Micula, celalalt proprietar al grupului de firme, declara ca este greu sa faci prognoze pentru acest an, pe fondul crizei financiare.

“Ne uitam sa vedem ce face Guvernul, sa vedem ce posibilitati de ajutor exista’’, declara Micula, adaugand ca sunt industrii, precum cea auto, pentru care statul a promis ajutoare. Acesta spune ca autoritatile ar trebui sa ia masuri pentru sustinerea productiei, insa “depinde de la zona la zona’’.

European Drinks este prezenta atat pe piata interna, cat si la export. Pentru perioada urmatoare, este vizata extinderea livrarilor pe pietele din Europa, acestea fiind favorizate de disparitia barierelor vamale dupa aderarea Romaniei la UE, dar si de pozitia companiei. In prezent, produsele European Drinks sunt distribuite in peste 20 de tari din Europa. Cu toate ca exporturile European Drinks sunt in crestere, nu au cea mai mare pondere in businessul grupului, piata interna ramanand, deocamdata, prioritara. Grupul a intrat pe piata berii in anul 2003, odata cu inaugurarea fabricii de la Draganesti (judetul Bihor), avand, la momentul actual, o cota de aproximativ 9% pe aceasta piata, cu brandurile Burger si Servus.

European Drinks este unul dintre principalii jucatori si pe piata apei minerale, cu o cota de circa 13%. Firma are activitati si in domenii precum cel alimentar, in productia de bauturi alcoolice, dar si in domeniul hotelier.

In 1993, fratii Micula au fondat grupul European Drinks ca societate romano-suedeza cu capital mixt.

Peste 8.000 de aplicatii pentru 300 de joburi din strainatate

Romanii continua sa aplice in numar mare pentru joburi in afara tarii, principalul motiv pentru care acestia isi doresc sa lucreze in strainatate fiind salariul, care, pentru anumite pozitii, este si de cinci ori mai mare decat pe piata locala, potrivit datelor furnizate de site-ul de recrutare Bestjobs.

“Avem, in prezent, un numar de aproape 300 de oferte de locuri de munca in strainatate. In topul tarilor cu cele mai multe oferte se afla Germania, urmata de Marea Britanie si Italia. Am primit peste 8.000 de aplicatii pentru joburile mentionate, cele mai multe dintre acestea au fost pentru posturi de secretariat”, a declarat pentru Business Standard Roxana Timofte, reprezentant PR Bestjobs.

Majoritatea locurilor de munca oferite in Germania sunt pentru personal medical si ingineri, in timp ce oferta locurilor de munca din Marea Britanie consta in joburi din domeniul horeca. Cei interesati sa lucreze in strainatate mai pot aplica pentru joburi de in IT in Canada, pentru cele de personal medical - in Italia, pentru cele de profesor - in SUA, cele de tamplar - in Franta, ospatar sau chelner pe vase de croaziera - atat in Europa, cat si in SUA.

In majoritatea cazurilor, oferta salariala este destul de consistenta, spun reprezentantii Bestjobs. Salariile oferite in Germania pentru personalul medical variaza, in functie de calificare, intre 1.800 si 3.500 de euro lunar, dar un medic specialist poate ajunge si la un venit care sa depaseasca 4.000 de euro pe luna. In Marea Britanie, salariile din domeniul hotelier variaza, in functie de job, intre 12.000 si 20.000 de lire sterline pe an.

Pe vasele de croaziera, salariile pot ajunge la 2.000 de euro pe luna, in timp ce un post de tamplar este platit, in Franta, cu 1.300 de euro. Potrivit datelor Bestjobs, oferta salariala de pe piata locala este, in continuare, mai mica decat in alte tari. Media salariala lunara pentru joburile din domeniul media este de 450 de euro, iar cea din sistemul bancar nu depaseste 1.000 de euro. Un alt sondaj realizat de BestJobs anul trecut arata ca mai mult de trei sferturi dintre romani (78,2%) ar pleca sa lucreze in strainatate daca ar primi o oferta buna.

In topul motivelor pentru care romanii erau tentati sa plece se regaseau castigurile salariale, presiunea sociala de a castiga mai mult, coruptia din tara si mentalitatea conationalilor.

In ceea ce priveste oferta de joburi de pe piata locala, datele bestjobs arata ca numarul joburilor postate a scazut, la inceputul acestui an, cu 15% fata de de perioada similara a anului trecut. Industriile care au cea mai mare scadere a ofertelor de joburi sunt sectorul imobiliar, constructiile, finantele si contabilitatea.

Monica Ionescu, sef Private Banking la UniCredit Tiriac Bank :”Pietele au oferit oportunitati speciale in ultimele luni”

Managerul de private banking Monica Ionescu este in continua cautare a celor mai bune oportunitati de plasamente pe care evolutiile pietelor in criza le-ar putea oferi clientilor departamentului sau si se afla in dialog continuu cu acestia. Una dintre cele mai bune oportunitati fructificate a fost achizitia de eurobonduri romanesti, la randamente greu de imaginat altadata. Departamentul de private banking de la UniCredit Tiriac Bank beneficiaza atat de propria istorie (a fost al doilea astfel de serviciu inaugurat in Romania, la HVB), cat si de experienta Monicai Ionescu, care este si matematician, broker si trezorier.

> Cat de afectate sunt portofoliile clientilor dumneavoastra de marea depreciere a leului din decembrie incoace?

Nu foarte mult, pentru ca peste 60% din active erau deja denominate in euro.

> Potentialul pietei de private banking era mare daca nu exista criza. A inmultit aceasta numarul clientilor? Din imobiliare vin cei mai multi clienti noi?

Randamentele in imobiliare nu mai sunt de 100% pe sase luni, ca la inceputul anului trecut. Insa nu doar criza a crescut numarul clientilor potentiali, ci si dezvoltarea naturala a pietei.

> Nu va temeti ca veti pierde resurse si clienti daca acestia identifica noi oportunitati de afaceri?

Clientii isi pot retrage banii oricand doresc. Flexibilitatea tine de calitatea serviciilor de private banking, prin care construim o relatie pe termen lung. Este foarte bine ca isi retrag bani pentru noi afaceri, inseamna ca vor castiga bani mai multi si, cel mai probabil, aceasta inseamna ca vor veni din nou la noi. Scopul nostru este o relatie pe termen lung. Pe de alta parte, selectia clientilor nostri functioneaza dupa seriozitate, nu dupa versatilitate, iar procesul va fi si mai sever dupa recenta triplare a pragului minim de plasament initial. In definitiv, nu va pleca usor clientul care a fost in permanenta informat corect si transparent despre oportunitatile de investitii si care a mai avut si randament bun.

> Ce fel de portofoliu poti sa-i mai faci daca iti aduce azi o jumatate de milion si dupa trei luni mai lasa doar o suta de mii?

Nu suntem in Elvetia. Clientii nu au nici aceleasi resurse, nici acelasi comportament. De ce credeti ca 70% din valoarea plasamentelor sunt constituite din depozite? Din cate cunosc, avem una dintre cele mai mici ponderi ale depozitelor in total active de pe piata de private banking, pentru ca am cautat si alte solutii pentru cresterea randamentelor. Calitatea echipei ne permite sa reactionam rapid la ocazii.

De exemplu, acum vreo doua luni, a fost o oportunitate deosebita de plasament pe titlurile in euro emise de statul roman, chiar daca Romania nu este considerata, nici pe departe, cea mai sigura din lume, conform agentiilor de rating. Este o afacere buna sa-i cumperi obligatiunile, sa zicem la 94-95% din valoarea nominala, ceea ce inseamna un randament de 11% pe an in euro, cu o conditie, aceea de a-l pastra pana la scadenta. Pe de o parte, euro este pe tendinta de apreciere fata de leu. Pe de alta parte, cred ca dobanzile platite la depozitele in euro se vor diminua in perioada urmatoare. Din punctul de vedere al riscului, Romania este, totusi, in afara pericolului de default (situatia de incetare a platilor). Acum, randamentele s-au corectat, sunt undeva la 7-7,5%.

Este rolul nostru sa identificam oportunitatile din piata, pentru a putea beneficia de acestea. Prin urmare, trebuie sa avem, apoi, o comunicare continua cu clientul, pentru ca acesta sa inteleaga corect ceea ce ii propui si sa ia decizia in timp util.

> Altfel spus, clientii “temporari” fie sunt triati de pragul minim ridicat, pe care trebuie sa-l inteleaga, fie ajung sa inteleaga mecanismele randamentelor mari?

Nu prea avem clienti de tipul “temporar”, chiar daca ar avea bani peste pragul minim. Sa luam drept exemplu investitia in actiuni: niciunul dintre clientii cu astfel de plasamente nu si-a lichidat portofoliul pe bursa. Si l-au restructurat, au mai vandut din actiuni, dar nu si l-au lichidat. Au mai trecut pe obligatiuni, dar stiti ca piata secundara este destul de putin lichida. La inceputul anului 2008, aveam 15-20% din active plasate in actiuni si fonduri mutale, inclusiv monetare. Acum, proportia este mai mica de 15% si din cauza deprecierii bursiere.

Depozitele bancare reprezinta, totusi, 70% din totalul activelor administrate de noi, in valoare de 280 milioane de euro. Obligatiunile, certificatele de trezorerie si titlurile de stat sunt in valoare de circa 25-30 mil. euro, depozitele structurate sunt de 8-10 mil. euro. Pe acestea le socotim separat, pentru ca fac parte din alta categorie a riscului. Restul reprezinta actiuni si fonduri mutuale, dar acestea din urma, in prea mica proportie.

> Clientii dumneavoastra nu se sperie de bursa. Experienta de piata ii ajuta?

Bursa este de urmarit. Vom vedea in a doua jumatate a anului ce se intampla. Stiti ce-si doreste investitorul - daca nu reuseste sa cumpere la minimum, macar sa prinda trendul. Reactia clientilor nostri a fost una matura. Au aparut si jucatori noi pe aceasta piata, atrasi de preturile considerate foarte mici. Experienta este buna, pentru ca stii care ar fi reactia cea mai potrivita pentru o anumita oportunitate. Te ajuta la selectarea acestora. Le vezi, le traduci repede atractivitatea in raport risc-profit, vezi ce clienti ar putea fi interesati, iei rapid decizia si ii suni. Anul trecut a existat o mare apetenta pentru lansarea de produse structurate, se simtea nevoia diversificarii prin dezvoltarea produsului. Cu toate acestea, riscul asociat este mare, iar acest gen de produs trebuie vandut in cunostinta de cauza si doar clientilor care au un apetit de risc corespunzator, dar si cunostinte despre instrumentele financiare derivate.

> In ce proportie aveti astfel de plasamente?

Depozitele structurate sunt de 8-10 mil. euro (2,5-3% din total), majoritatea fiind structurate pe cursul leu/euro. Nu poti promova dintr-odata un client de la un depozit clasic, de la care stie clar ca va incasa la scadenta o anumita dobanda si ca principiul ramane neschimbat pentru un produs care implica riscuri. Prezentarea structuratelor ca descriere produs este, in general, extraordinar de atractiva la prima vedere, dar trebuie vazuta in detaliu si analizata ca atare. Si atunci, ofer clientului si acest produs, dupa ce am luat in considerare profilul de risc al acestuia, dar ii si explic ce riscuri concrete isi asuma. Produsul structurat nu cred ca este de vanzare pentru o mie de euro, in oricare sucursala, cel putin nu in acest moment de dezvoltare a pietei.

> Aveati un plan interesant de oferta unitara pentru toti clientii din CEE?

Planul este deja finalizat, iar implementarea acestuia este in curs de finalizare. Un client private banking beneficiaza de aceleasi standarde, de aceeasi reprezentare, oriunde in Europa Centrala si de Est (ECE), chiar si in Ucraina si Rusia. Se pot face aceleasi lucruri pe care le faceti la Bucuresti si daca ajungeti la Praga, Viena sau Moscova. Clientul are acces la aceleasi instrumente de plasament din oricare tara a Europei Centrale si de Est. Ajunge in Moscova si are nevoie de un card de credit. Va merge la sediul de acolo al bancii, care, in baza recomandarii de la Private Banking din Romania, va indeplini toate formalitatile pentru obtinerea, la Moscova, a unui card. Este vorba despre o oferta comuna si despre o platforma comuna.

Profil Private Banking la UniCredit Tiriac Bank

• Administreaza active de 280 mil. €, pentru 1.350 de clienti
• Departamentul a fost infiintat in HVB, de fapt, in octombrie 2003 (HVB a fost a doua institutie bancara ce a lansat in Romania acest tip de servicii)
• Odata cu fuziunile din 2006 si 2007, care au avut drept rezultat UniCredit Tiriac Bank, departamentul s-a dezvoltat prin participarea la proiecte comune Grupului UniCredit in UE
• Echipa de bancheri personali si-a dublat numarul in ultimii doi ani

CV Monica Ionescu

• 36 de ani, casatorita, are o fiica de zece ani
• Este de formatie matematician (1996), cu MBA la Washington (2004)
• 1996-1999, trader-sef si director executiv la casele de brokerj Inter Trust, respectiv Romfin
• Pana in 2003, la ING Bank NV (Bucuresti), sef serviciu valori mobiliare

Preţul petrolului a crescut la peste 42 de dolari/baril, la bursele din Asia

Petrolul s-a scumpit miercuri la bursele electronice din Asia, înaintea publicării rapoartelor săptămânale privind rezervele de petrol, de către departamentul american al energiei, scrie AFP.

În schimburile matinale, petrolul „light sweet crude” cu livrare în martie s-a scumpit cu 67 de cenţi, la 42,25 dolari/baril. Preţul petrolului Brent din Marea Nordului, cu livrare în martie, a urcat cu 45 de cenţi, la 44,18 dolari/baril.

Marţi, petrolul „light sweet” tranzacţionat pe piaţa New York Mercantile Exchange (Nymex) s-a ieftinit cu 4,15 dolari faţă de nivelul de luni, la 41,58 dolari/baril.

Astfel, preţul petrolului a fost afectat de aşteptările investitorilor că stocurile americane de ţiţei vor creşte, dar sub estimări. Petrolul s-a ieftinit masiv în doar câteva luni, după ce atinsese un nivel record de 147 dolari/baril, în iulie. (NewsIn)

Cea mai dulce declaratie de dragoste: un apel telefonic de la Coca-Cola

Cea mai tare melodie de apel pentru telefonul mobil

Europa, lovită de şomajul în masă

Rata somajului in zona euro a urcat la 7,8% in noiembrie, cel mai inalt nivel din ultimii 2 ani, se arata in statisticile oficiale.

"Recesiunea este severa si va avea impact asupra pietei muncii din toata Europa. Nu va scapa nicio tara", afirma Fabian Zuleeg, analist la Centrul de Politica Europeana.

Conform previziunilor Comisiei Europene, recesiunea va aduce cu sine o crestere a ratei somajului de aproximativ trei procente in zona euro in perioada 2008-2010. Astfel, pragul de 10% va fi atins probabil chiar in cursul acestui an, pentru prima data de la infiintara zonei euro.

Spania, cea mai afectata

Cateva tari sunt deja foarte afectate. Una dintre ele este Spania, unde cresterea somajului a venit pe fondul crizei din domeniul constructiilor.

Spania este tara cu cea mai mare rata a somajului din zona euro, care a crescut cu nu mai putin de 5% de la sfarsitul anului 2007, pozitionandu-se la nivelul de 13,4%.

Conform previziunilor Comisiei Europene, rata somajului din Spania va ajunge la 18,7%.

Irlanda cunoaste, de asemenea, o rata de crestere a somajului destul de semnificativa, in timp ce in Franta si Germania, unde piata muncii este cunoscuta ca fiind mai putin flexibila, rata somajului creste mai lent.

Analistii arata ca tarile europene ar putea atinge un nivel al somajului egal cu cel din anii '80-'90, cand Batranul Continent s-a mai confruntat cu problema somajului.

Printre sectoarele cele mai afectate sunt industria auto si domeniul financiar, dar si domeniul constructiilor.

Proteste

Expertii in economie se tem ca nu cumva disponibilizarile masive sa nu degenereze in conflicte sociale si miscari stradale, cu atat mai mult cu cat, spun acestia, situatia se va agrava.

Cateva tari, ptrecum Bulgaria, Grecis si Islanda, au inceput deja miscari de protest legate de deteriorarea pietei muncii.

Este si cazul Romaniei, unde angajatii de la Dacia au protestat impotriva eventualelor disponibilizari, data fiind scaderea vanzarilor de masini pe piata auto interna.

Proiectul Nabucco, un pas mai aproape de realizare

Presedintele azer Ilham Aliyev a declarat astazi la Budapesta, dupa intalnirea in care s-a discutat despre proiectul Nabucco, ca tara sa ar dori sa participe la proiect, cu conditia sa vanda gaze pe piata europeana. Bineinteles ca este exact ceea ce europenii voiau sa auda: un alt furnizor care sa poata concura Rusia. "Daca nu este vorba despre diversificarea ofertelor, nu veti avea garantia ca veti plati un pret in concordanta cu piata" a precizat Aliyev, facand aluzie la preturile mari practicate de Gazprom.

In prezent, din cantitatea de gaz pe care gigantul rus o exporta, doar in jur de o treime provine din productie interna, restul fiind gazului achizitionat de la alte tari producatoare din Asia Centrala sau chiar de la Azerbaidjan, si vandut la pret mai mare. Cum tarile producatoare nu au in prezent o conducta care sa le lege direct de consumatorii europeni ocolind Rusia, se vad puse in situatia de a fi fortate sa vanda Gazprom. Ilham Aliyev a precizat ca proiectul Nabucco reprezinta o oportunitate pentru tara sa, nu numai ca poate avea acces la noi piete (exceptand Rusia), dar pentru ca va putea sa incaseze mai multi bani pentru gazul pe care il vinde in prezent rusilor. In mare, schema este simpla: in conducta care leaga terminalul Turkmenbasi din Turkmenistan de hub-ul Baumgarten din Austria se pompeaza gaz atat din Turkmenistan si Kazahstan, cat si pe traseu, din Azerbaidjan si Turcia. Ultima tara ar urma sa cumpere gaze de la Iran, iar pe teritoriul sau urmand sa se stranga conductele care mai aduc gaz suplmentar din Irak si Egipt.

Latura financiara a Nabucco este una dintre cele mai importante.

Azerbaidjan are zacaminte de circa 2.000 miliarde metri cub de gaz si o productie estimata la 27 miliarde metri cubi in acest an. Constructia gazoductului ar urma sa coste circa 7,9 miliarde euro si va fi gata sa tranziteze gaz in 2013, daca va fi inceputa la anul. Compania care va gestiona proiectul este Nabucco Gas Pipeline International GmbH, al carei CEO eset Reinhard Mitschek. Compania este detinuta de grupurile de profil din tarile pe care le traverseaza: OMV AV (Austria), MOL Nyrt (Ungaria), Transgaz SA (Romania), Bulgargaz EAD (Bulgaria), Botas (Turcia), alaturi de RWE (Germania).

Maine, la a doua zi de summit, vor lua parte la discutii si tarile producatoare, mai exact Kazahstan, Turkmenistan, Irak, Egipt si, bineinteles, Azerbaidjan. Iranul nu a fost invitat, deoarece nu va vinde gaz direct consumatorilor finali, ci Turciei. In prezent, tarile asiatice vand Rusiei gaz la circa 150 USD/1.000 metri cubi, iar rusii il vand europenilor la valori de 450-550 USD/1.000 metri cubi, pastrand ca profit diferenta. Din 2013, cand conducta va fi gata, producatorii pot sa vanda gaz direct europenilor la un pret mai mare decat cel la care vand in prezent rusilor, iar europenii urmand sa plateasca mai putin decat achita azi pe gazul provenit de la Gazprom. "Bineinteles ca partea financiara este foarte importanta", a precizat Aliyev. Intr-o miscare de a-si pastra suprematia in piata, ar fi posibil ca Gazprom sa ofere azerilor "preturi europene" pentru gazul lor. Bineinteles ca mutarea ar aduce preturi cu mult mai mari pe piata europeana. "Astazi, problema tranzitului nu este inca rezolvata. Pana cand constructia Nabucco sau orice alta ruta nu va fi gata, nu putem sti cu exactitate ce anume se va intampla", a mentionat presedintele azer.

Toyota a lansat noul Avensis în România

Toyota a lansat a treia generatie a modelului Avensis pe piata romaneasca si spera sa comercializeze peste 1.600 de unitati in acest an.

Potrivit managerului de produs, Andrei Dinulescu, noul Avensis este disponibil pe piata incepand de luni, iar comenzile au inceput sa fie preluate inca de acum o saptamana.

A treia generatie a modelului de clasa D vine in Romania in doua variante, Sedan si Wagon disponibile in patru tipuri de dotari: confort, executive, elegance si luxury.

Noul Avensis dispune de sase tipuri de motorizare, dintre care trei pe benzina (cu o capacitate de 1.6, 1.8 si 2.0 litri) si trei diesel (2.0, 2.2D4D si 2.2 D-CAT).

"Este foarte greu de facut o previziune a vanzarilor, iar cifrele sunt recalculate chiar de la o zi la alta. Anul trecut am reusit comercializarea a peste 1.600 de unitati Avensis in Romania si intentionam ca in acest an sa ne mentinem cel putin la acest nivel", a declarat pentru Capital Online, Andrei Dinulescu.

Acesta a precizat ca desi 2009 este unul "nefericit" pentru piata auto, este prielnic pentru Toyota pentru ca vine cu 10 lansari de produse pe piata romaneasca (modele noi plus restilizari), printre care se numara Urban Cruiser si IQ in luna martie, precum si noul Prius in iulie.

"Incercam acum sa nu mai formam stocuri foarte mari si sa anticipam mai bine ceea ce se va intampla pe piata in urmatoarele luni. Acest lucru este valabil si pentru tipul de motorizari disponibile, care anul trecut au inregistrat o crestere pana la circa 48% a variantelor pe benzina, restul ramanand diesel in cazul modelului Avensis", a mai spus Dinulescu.

Potrivit statisticilor Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Automobile (APIA), vanzarile Toyota au ajuns la 10.095 unitati anul trecut in Romania, dintre care numai 701 au fost comercializate in luna decembrie.

Cota de piata a acestei marci a fost pentru intreg anul 2008 de 3,1% conform APIA si de 3,3% potrivit estimarilor companiei.

Trucuri de investitie pe timp de criza aplicate de cei din TOP 300?

“Cash is king” - o zicala care isi dovedeste veridicitatea mai ales in vremuri de criza, cei care dispun acum de lichiditati pot face plasamente foarte avantajoase achizitionand proprietati sub pretul pietei, si, in unele cazuri, chiar sub pretul de cost. Cele mai sonore doua tranzactii ale acestui an au avut ca obiect proprietati detinute de dezvoltatori aflati in dificultate financiara. Cine a profitat de pe urma acestora? Doi dintre cei mai puternici investitori romani: Dinu Patriciu si Dan Adamescu.

Primul a inceput inca de anul trecut demersurile pentru preluarea portofoliului Fabian (din care face parte proiecte de tip office si rezidential finalizate sau in faza avansata de executie, cu amplasamente foarte bune), dupa ce cu cateva luni in urma, Patriciu vorbea despre o criza de capital, financiara si imobiliara care va afecta Romania. Nu puteai sa nu banuiesti in spatele acestor declaratii intentia de a influenta piata imobiliara. Cel mai optimist scenariu acum este acela ca preturile pe anumite segmente (cum este cel de office), au atins pragul de jos si nu vor mai cunoaste scaderi semnificative, din moment cel un om de afaceri influent cum este Dinu Patriciu oferteaza acest portofoliu cu dublul valorii de pe bursa. Mai mult, a lasat deschisa portita pentru viitoarele investitii imobiliare.

Croita parca dupa acelasi tipar, strategia de investitii a omului de afaceri Dan Adamescu a fost urmatoarea: prin divizia de Real Estate a grupului TNG pe care o detine, a preluat spre finalizare proiectul Central Apartments de la Westhouse Group. Proiectul este amplasat in Constanta, in apropiere de bulevardul Tomis si cuprinde 89 de apartamente pentru clasa medie si peste medie. Vestea preluarii a aprut la cateva zile dupa ce omul de afaceri anuntase intr-o importanta publicatie de business ca isi amana investitiile imobiliare pentru anul viitor si ca in prezent se afla in asteptare. Sa fie acesta un tipar pe care il vor urma si alti oameni de afaceri: zvonistica, demna sa manipuleze piata, apoi achizitii de proportii?

Concluzia este ca daca dispui de fondurile necesare, flerul si sfetnicii potriviti, poti face pe timp de criza investitii demne sa le introduci mai tarziu intr-un manual de business.

Criza alimentară continuă să lovească în cei săraci

Cu putin inainte de reuniunea de la Madrid privind criza alimentara, Banca Mondiala a tras un nou semnal de alarma prin care a aratat ca milioane de persoane din toata lumea continua sa sufere din cauza crizei alimentare.

"Preturile produselor alimentare, combinate cu impactul crizei financiare, nu fac decat sa agraveze dificultatile lumii aflate in dezvoltare", a declarat directoarea generala a BM, Ngozi Okonjo-Iweala, care va participa astazi la Madrid, la o reuniune a reprezentantilor din 95 de state, ce are ca tema criza alimentara.

Banca Mondiala a semnalat inca o problema foarte grava privind pretul alimentelor. In timp ce cotatiile porumbului pe pietele internationale a scazut cu 32%, pretul cu care consumatorii finali il cumpara nu a scazut decat cu 1%, fapt ce ar trebui sa necesite o atentie speciala a modului in care se comercializeaza produsele alimentare de baza.

Banca Mondiala subliniaza ca 13 milioane de persoane au primit deja ajutoare din luna mai pana la ora actuala. Pentru aceste ajutoare s-au cheltuit 500 de milioane de dolari, iar proiectele viitoare vizeaza mobilizarea a inca 700 de milioane de dolari.

ING începe să dea afară

Grupul bancar si de asigurari ING a anuntat luni ca va disponibiliza 7.000 de angajati din toata lumea, in cadrul unui plan ce vizeaza reduceri ale costurilor de 1 miliard de euro.

Conform comunicatului emis astazi de catre grup, reducerea cheltuielilor va fi realizata prin scaderea costurilor din head office, marketing, consultanta, precum si din contractele cu furnizorii de IT. Astfel, grupul spera ca se va face o economie de 650 de milioane de euro la nivelul bancii si 350 de milioane de euro din operatiunile de asigurari.

Cele 7.000 de persoane care vor disponibilizate sunt angajati full-time, conform informatiilor din comunicat.

ING "ia masuri contra implicatiilor conditiilor economice ale unei piete aflate in continua schimbare", se arata in comunicatul grupului.

De asemenea, institutia va reduce riscurile si costurile si isi va canaliza concentrarea pe activitatile cheie si de investitii, se adauga in comunicat.

Grupul a inregistrat, conform unei estimari provizorii, o pierdere de 1 miliard de euro in 2008. ING a primit pe 19 octombrie 2008 o injectie de capital de 10 miliarde de euro din partea statului olandez.

Cursul de schimb ar putea deschide pietele emergente pentru Romania

China, India, Brazilia si Coreea de Sud sunt cele mai atractive piete non-UE pentru export, ca urmare a perspectivei de apreciere constanta si masiva a monedelor nationale in urmatorii patru ani, reiese din raportul de prognoza la nivel mondial publicat de Citi.

Chiar si Rusia, a carei moneda s-a depreciat masiv in ultimele luni, va reintra pe un trend de apreciere, putand deveni astfel un debuseu pentru producatorii care se confrunta cu o scadere a comenzilor in spatiul comunitar. In schimb, economii de talia Japoniei, Turciei sau a Africii de Sud vor intra pe un trend de depreciere a monedei, anticipeaza Citigroup, ceea ce face aceste tari atractive mai degraba ca surse de import. Aceste estimari vin dupa fluctuatii puternice in primele saptamani ale acestui an, ce au adus aprecieri masive de moneda in Brazilia, Chile sau in Japonia, care, corelate cu deprecierea leului, au adus castiguri potentiale de pana la 20%.

“Cursul de schimb ar putea reprezenta un avantaj pentru exportatorii romani. In plus, acum, ca produsele noastre sunt competitive, am putea merge in pietele unde prezenta noastra a fost puternica in anii anteriori: Africa de Sud, Orientul Mijlociu. Aceste piete ar putea fi resuscitate, mai ales ca produsele romanesti, cum este mobila, sunt cunoscute aici. In loc sa mergem sa incercam sa deschidem piete noi, am putea sa le revitalizam pe cele vechi. Iar cursul ar putea fi un avantaj in acest sens”, a explicat pentru Business Standard consultantul financiar Bogdan Baltazar, fost presedinte al Bancii Romane de Dezvoltare (BRD).

Iar estimarile valutare sunt, in acest moment, favorabile exportatorilor. Principalele doua valute, dolarul american si euro, se intaresc fata de leul romanesc. Dolarul american a urcat cu aproximativ 13% fata de leu de la inceputul acestui an. La randul sau, moneda unica europeana s-a intarit cu aproximativ 8% fata de leu. Iar analistii sunt de parere ca leul ar putea slabi si mai mult fata de euro si dolar. In plus, daca s-ar apela la alte valute, cum ar fi francul elvetian sau yenul japonez, pentru exporturi in Japonia sau in Elvetia, cursul de schimb fata de leu ar putea fi, din nou, profitabil pentru exportatori. Yenul a crescut fata de leu cu aproximativ 20% de la inceputul acestui an. Dar aceste doua monede sunt prea putin utilizate in schimburile comerciale, chiar si de companiile din aceste doua state, Elvetia sau Japonia.

“Noi facem vanzarile in euro sau dolari, nu in monedele locale din tarile in care ne vindem produsele. Chiar si in Israel, Turcia sau Orientul Mijlociu, afacerile le facem in euro sau in dolari”, explica Adel Mamut, directorul general al producatorului de unelte electrice profesionale Makita EU, subsidiara corporatiei japoneze cu acelasi nume.

Romania se confrunta cu o incetinire a exporturilor, pe fondul incetinirii din Uniunea Europeana, unde realizam circa 70% din schimburile comerciale.

Spalatoria auto care vine la usa clientului

“Am decis sa imi incep propria afacere, pentru ca imi placea sa fac de toate. Or, daca as fi ramas in postura de angajat, ar fi trebuit sa ma specializez pe un anumit domeniu. Un alt motiv a fost ca la niciunul dintre locurile de munca pe care le-am avut nu am gasit mediul in care mi-ar fi placut sa lucrez, asa ca mi-am propus sa creez un colectiv in care oamenilor si, inclusiv, mie sa imi faca placere sa lucrez”, spune Raluca Nicoara.

Odata ce ideea a fost conturata, iar cercetarea de piata si conceptul facute, au urmat primele investitii pentru achizitionarea de aparate, materiale si pentru recrutarea de personal. Pana in momentul de fata, antreprenoarea a investit in jur de 20.000 de euro, bani care au provenit dintr-un imprumut bancar si din economiile proprii.

“Inca de la inceput am mers pe ideea unei spalatorii auto la client in parcare. A fost o nevoie pe care am simtit-o si care am observat ca nu este exploatata. Nu ma pasioneaza atat spalatul masinilor, cat economisirea timpului clientilor, singura resursa limitata a noastra. Cred ca ni s-a intamplat tuturor sa ne dorim sã fim cu prietenii sau sa petrecem timp cu familia, decat sa asteptam la coada la spalatoria auto. Eu vreau sa fac din aceasta dorinta a majoritatii o realitate”, explica Nicoara.

Potrivit acesteia, afacerea a demarat cu un singur angajat, pentru ca, in prezent, sa ajunga la cinci angajati, in prima jumatate a acestui an fiind estimata dublarea numarului acestora. Planurile pentru acest an si pentru urmatorii trei ani sunt ambitioase: o cifra de afaceri de 50.000 de euro pentru 2009, 80% din aceste incasari urmand a fi reinvestite, si extinderea la nivel national.

“In primul semestru din 2009, intentionam sa deschidem un punct de lucru in Brasov si probabil vor urma orase ca Sibiu, Timisoara, Cluj, Iasi, Bacau. Insa planul de extindere depinde de cat de receptivi sunt potentialii clienti la acest tip de serviciu si unde exact identificam aceasta nevoie”, mai spune proprietara BlinkWash. Primul punct de lucru a fost deschis in City Mall, firma avand deja un portofoliu de 100 de clienti fideli, printre acestia numarandu-se atat persoane juridice, firme care activeaza in City Mall, cat si persoane fizice, clienti ai centrului comercial, dar si persoane care solicita serviciile companiei la domiciliu sau la sediul firmelor.

“Problemele de care ne-am lovit pana acum au fost majoritatea de natura tehnica, insa s-au rezolvat repede si fara implicatii majore. O alta problema pe care am intampinat-o a fost reticenta clientilor de a ne inmana cheile. Profesionalismul de care am dat dovada a rezolvat-o insa”, adauga Raluca Nicoara.

Desi a pornit cu ideea de a face ceva deosebit, de a-si crea propriul mediu de lucru si de a conduce propria afacere, Raluca Nicoara, absolventa a Facultatii de Jurnalism, a avut un moment de neincredere in propriile puteri, lucru care, de fapt, a ajutat-o sa ia cele mai bune decizii. “Neincrederea in mine a fost principala greseala pe care am facut-o, insã nu o voi mai face cu urmatoarea afacere ce o voi incepe. A fost totusi o “greseala” constructiva, pentru ca m-a facut extrem de atenta la toate inconvenientele acestui pas si m-a obligat sa ma gandesc la ce ar putea merge prost”.

Ocazia de a investi intr-o noua afacere? Doar sa se iveasca ocazia pentru o noua provocare din zona serviciilor. “Mi-ar placea sa fac investitii tot in zona serviciilor. Avand in vedere ca Romania are un potential turistic enorm, nu ne va fi greu sa identificam o zona frumoasa care sa poata fi exploatata. O pensiune sau un complex spa ar fi un domeniu in care cred ca as avea ce sa ofer”, concluzioneaza Raluca Nicoara.

Contextul Pietei: Masini multe, spalatorii putine

Pe o piata in care spalatoriile traditionale detin cea mai mare cota, spalatoriile mobile sunt destul de putine. Alti doi jucatori care activeaza pe acest segment sunt Star Wash, o afacere locala infiintata in 2005, si ProntoWash, o franciza deschisa pe piata locala in 2006. Inca de la lansarea internationala in 2001, ProntoWash si-a stabilit marca si operatiunile in tari precum Argentina, Brazilia, Columbia, Spania, Statele Unite, Mexic, Portugalia sau Venezuela. “Principalii concurenti sunt spalatoriile auto traditionale. Insa filosofia diferita pe care o dezvolta BlinkWash ne face sa ii vedem mai degraba ca pe niste parteneri decat ca pe niste competitori. De exemplu, daca un client ne solicita un serviciu pe care nu i-l putem oferi, ii recomandam o spalatorie traditionala, unde poate beneficia de serviciul respectiv”, completeaza managerul BlinkWash. Referitor la serviciile si la tarifele pe care firma le ofera, acestea sunt de curatare a interiorului, a exteriorului masinii si de ceruire manuala. Preturile pornesc de la 15 lei (circa 3,4 euro) si ajung la 32 de lei (aproximativ 7,4 euro). “Preturile sunt negociabile, in functie de comanda clientului. Comparativ cu preturile practicate pe piata, ne situam undeva la mijloc”, mai spune Nicoara. Potrivit acesteia, oferta de spalatorii este inca sub cerere, cel putin la nivelul pietei bucurestene, dezvoltarea rapida pe care piata auto a avut-o in ultimii ani facand insuficient numarul de spalatorii destinate acestui segment. “In ciuda numeroaselor spalatorii care exista in Bucuresti, pot spune ca oferta este inca mult mai mica decat cererea. Piata auto s-a dezvoltat extrem de mult in ultimii ani si statisticile producatorilor si importatorilor de automobile sustin aceasta afirmatie. Asadar, inca mai este loc pentru o astfel de afacere”, mai spune Nicoara.

McDonald's nu are probleme cu criza?

In timp ce alte companii disponibilizeaza mii de angajati, lantul de restaurante McDonald's angajeaza mii de oameni. Mai exact, 12.000.

Conform declaratiilor lui Denis Hennequin, presedintele McDonald's Europe, compania are un plan de extindere in Europa, plan care este cel mai mare din ultimii 5 ani.

Cu toate acestea, analistii sunt sceptici in ceea ce priveste profitul lantului de restaurante si estimeaza ca grupul nu va publica decat o crestere de maximum 10% a profitului.

Cu toate acestea, in cazul in care rezultatele financiare ale companiei vor arata cresteri spectaculoase, concluzia este ca situatia economica grea in care se afla oamenii la ora actuala, îi ghideaza pe acestia tot mai mult spre consumul de produse cu pret relativ scazut.

McDonald's prevede deschiderea a nu mai putin de 240 de noi restaurante in Europa, principalele tari fiind Spania, Franta, Italia, Rusia si Polonia.

Grupul va deschide de asemenea 400 de noi McCafe-uri, care se vor adauga deja la cele 800 deja deschise in Europa.

Americanii sunt satisfăcuţi de primele zile ale lui Obama ca preşedinte

Mai mult de o treime dintre americani (68%) sunt satisfacuti de primele zile ale presedintiei lui Barack Obama, conform unui sondaj publicat ieri. Doar 12% dintre cei care au participat la studiu sunt dezamagiti de performantele noului sef de stat.

Scorul obtinut de Obama in acest studiu il plaseaza printre cei mai buni presedinti investiti recent, insa nu reuseste sa-l devanseze pe John Kennedy, a carui popularitate se ridica la 72%, la doar cateva zile de la preluarea functiei de presedinte in 1961.

Sondajul a fost realizat prin telefon pe un esantion de 1,591 de americani adulti, in perioada 21-23 ianuarie. Marja sa de eroare este de plus/minus trei procente.

Obama începe cu stângul relaţiile cu China

Nu demult, fostul secretar al Trezoreriei Americane, Henry Paulson, afirma cu tarie ca vina aparitiei crizei trebuie purtata de chinezi. N-a trecut nici macar o saptamana de la preluarea puterii de catre administratia Obama si deja Casa Alba vrea parca sa confirme ca Paulson a avut drepate.

Astfel, relatiile economice dintre Statele Unite si China au inceput cu stangul in "noua era Obama", in urma acuzatiilor aduse asiaticilor cum ca nu inceteaza sa-si manipuleze moneda pentru a-si proteja exporturile.

Aceste acuzatii au fost categoric respinse de administratia de la Beijing, care le-a catalogat ca fiind nefondate.

Mai mult, oficialii chinezi s-au intrebat retoric daca aceste acuzatii facute in plina criza financiara sunt oportune, dat fiind faptul ca este necesara o cooperare internationala pentru depasirea acestei crize.

"Nu ne depreciem intentionat moneda pentru a ne sustine exporturile", a declarat ministrul chinez al Comertului.

Expertii in economie tin sa dea dreptate chinezilor, aratand ca o depreciere intetnionata a yuan-ului ar fi putut avea un efect de bumerang asupra economiei chineze, intrucat acest lucru ar fi putut atrage capitaluri speculative in tara si ar fi nascut tensiuni cu principalii parteneri comerciali.

Aceste acuzatii arata ca idei precum cooperare internationala si sustinere reciproca in fata crizei raman simple vorbe spuse in cadrul reuniunilor la nivel inalt si care, dupa cum arata realitatea, nu se regasesc deloc in relatiile concrete dintre state, apreciaza expertii in relatii internationale.

Sistemul bancar american se află în pragul falimentului

Aceasta este estimarea economistului Nouriel Roubini, in urma unui studiu aparut in aceasta saptamana, studiu care arata ca bancile americane vor pierde anul acesta nu mai putin de 1.000 de miliarde de dolari.

O alta concluzie a studiului condus de cel care a fost numit de presa internationala "Doctorul Catastrofa", din cauza previziunilor sale extrem de pesimiste, arata ca bancile din intreaga lume au pierdut pana la ora actuala aproximativ 3.600 de miliarde de dolari.

Nouriel Roubini este cunoscut pentru faptul ca a prezis in 2006 criza pietei imobiliare si adancirea sa, estimand la vremea aceea ca sistemul bancar american este la limita insolvabilitatii.

Profesor la Universitatea din New York, Roubini este de parere ca bancile americane vor avea nevoie, cat de curand, de o noua recapitalizare, care ar trebui sa se ridice la o suma cuprinsa intre 1.000 si 1.400 de miliarde de dolari, bani care nu au de unde sa vina decat din fonduri publice.

General Electric pierde trei mld. $ din profit, în trei luni

Declinul accentuat inregistrat de catre divizia financiara a compromis fundamental rezultatele obtinute de catre grupul General Electric in ultimul trimestru al anului trecut.

Astfel, potrivit unor informatii facute publice astazi de catre gigantul american, in perioada mentionata profitul obtinut a fost de 3,87 miliarde de dolari, comparativ cu cele 6,83 de miliarde de dolari obtinute in aceeasi perioada a anului 2007.

La nivelul intregului an 2008, profitul net a scazut cu 22%, la 17,4 miliarde de dolari, vina pentru aceasta scadere fiind de asemenea a de diviziei de servicii financiare.

Ofertă record pe vreme de criză: 60 mld. $ pentru o preluare

In ciuda crizei economice, afacerile inca merg, unda dintre pietele cel mai putin afectate fiind cea farmaceutica.

Cel putin asa rezulta din ultimele informatii privind o achizitie de cateva zeci de miliarde de dolari.

Mai concret, este vorba despe o oferta de nu mai putin de 60 de miliarde de dolari pe care liderul pietei farmaceutice americane, Pfizer Inc, producatorul celebrei pilule albastre Viagra, a facut-o companiei Wyeth pentru o eventuala preluare.

Daca s-ar incheia, aceasta tranzactie ar fi una dintre cele mai mari din istorie.

Pe piata farmaceutica, recordul este detinut tot de Pfizer care a oferit in anul 2000 pentru preluarea Warner-Lambert Co nu mai putin de 87 de miliarde de dolari, iar pe vremea aceea dolarul era mai puternic decat in momentul de fata.

Criza a intrat pe net

Criza internationala face ravagii de-a lungul si de-a latul planetei, lovind de-a valma tari mai mari sau mai mici, companii transnationale sau locale, banci, supermarketuri, fabrici de otel etc.

Aproape ca nu mai este vreun domeniu de activitate care sa nu fie lovit de criza. Zilele trecute Warner Bros. a anuntat concedierea a 800 de angajati, deci criza a cucerit si Cetatea Filmului.

Mai ramasese un singur domeniu relevant unde criza, desi isi facuse simtita prezenta, inca nu obtinuse succese prea rasunatoare: internetul.

Acum a cucerit si net-ul in contextul ultimelor rezultate oficiale pe trimestrul IV 2008 anuntate de Google, al carui profit practic s-a prabusit, de la 1,21 miliarde de dolari cu un an in urma, la 382 de milioane in conditiile cresterii cu 18 procente a vanzarilor.

E adevarat, in valoare absoluta, profitul este semnificativ in contextul in care multe companii nici macar nu viseaza la un profit de aproape 400 milioane de dolari, dar procentual scaderea se apropie de 70%, asa ca suna destul de ingrijorator.

Raiffeisen Zentralbank : România are un potenţial enorm

O analiza oarecum diferita cu privire la situatia Romaniei in contextul crizei a fost facuta de catre directorul general al Raiffeisen Zentralbank - RZB, Walter Rothensteiner.

Acesta a afirmat ca, in ciuda problemelor pe care le are, si intr-adevar le are, Romania beneficiaza, pe de alta parte, un un important potential pe care un grup transnational nu ar trebui sa il ignore.

Referindu-se la Romania si Ungaria, seful RZB a spus ca una dintre cele mai mari probleme din Europa de Est o reprezinta volumul mare de credite si ipoteci in valuta straina, unde monedele nationale s-au devalorizat puternic.

Pe de alta parte, exista o speranta: "Urmatorii doi ani vor fi cu siguranta foarte dificili, dar sa inchidem tot ar fi o greseala. Exista potential enorm in aceste tari", sustine Walter Rothensteiner.

Care mai sunt chiriile in Bucuresti?

Numai in ultima luna chiriile s-au majorat cu circa 10%, iar fata de vara trecuta romanii care stau cu chirie platesc lunar cu 20% in conditiile in care majoritatea sunt calculate in moneda europeana, care s-a apreciat masiv.

De exemplu, pentru o garsoniera situata in Militari chiria de 350 euro echivala in lei, in vara anului trecut, cu 1.225 lei pe luna, in timp ce acum respectivul chiras trebuie sa scoata lunar din buzunare 1.500 lei.

Potrivit Imopedia.ro, in zona Tineretului chiria medie pentru doua camere este de 550 euro, ceea ce inseamna ca anul trecut, in vara, proprietarul incasa de la chirias 1.925 lei pe luna, crescand in prezent la 2.375 lei lunar.

"Cei care stau in chirii in zonele centrale ale Bucurestiului simt si mai puternic devalorizarea leului. Spre exemplu, un chirias din Piata Romana plateste lunar pentru un apartament vechi cu trei camere cam 800 de euro. Fata de vara trecuta, acum chiriasul platit in moneda nationala scoate din buzunar cu 650 de lei mai mult", arata Imopedia.ro.

In zona Colentina, un chirias care sta intr-un apartament cu doua camere plateste lunar cel putin 400 de euro, adica 1.724 lei pe luna, in timp ce in zona 1 Decembrie chiria pentru acelasi apartament ajunge si la 1.939 lei.

In schimb, la apartamentele sau vilele de lux din Capitala, diferentele sunt si mai mari. Nivelul chiriilor este de ordinul a mii de euro, iar la aceasta valoare orice leu in plus se simte.

Astfel, daca in august 2008 pentru o vila din Cotroceni, chiria era de 10.500 de lei, echivalentul a 3.000 euro, acum chiria ajunge la aproape 13.000 lei pe luna.

Expertii de la agentiile imobiliare spun ca unii chiriasi au inceput sa solicite renegocierea contractelor pentru a stabili cu proprietarii chiriile in lei.

Daca, totusi, proprietarul doreste chiria in euro, este recomandat ca in contract sa se scrie un curs prestabilit care sa nu depaseasca un anumit nivel.

Statul nu garanteaza depozitele cu dobanda negociata

Statul nu garanteaza in caz de faliment depozitele populatiei sau ale firmelor care si-au negociat rate de dobanda cu mult peste cele standard, daca acestea "au contribuit la agravarea situatiei financiare" a bancii.

"Depozitele persoanelor fizice si juridice, inclusiv entitati fara personalitate juridica, care au obtinut, pe baza individuala, rate de dobanda si concesii financiare care au contribuit la agravarea situatiei financiare a institutiei de credit" nu sunt garantate de stat, in cazul falimentului unei banci, potrivit legislatiei in vigoare.

Pe langa aceasta categorie, exista o serie de alte cazuri pentru care Fondul de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar nu garanteaza sumele depuse la banci, printre care "depozitele administratorilor, conducatorilor, directorilor, cenzorilor, auditorilor financiari, actionarilor semnificativi ai institutiei de credit, familiilor persoanelor fizice de mai sus - sotii, precum si rudele si afinii de gradul intai, tertelor persoane care actioneaza in numele deponentilor mentionati".

Neacoperite sunt si "depozitele rezultate din tranzactii pentru care au fost pronuntate hotarari judecatoresti definitive de condamnare pentru infractiunea de spalare de bani".

"Nu putem sti, in cazul unui faliment, ce probleme avea banca inainte. Daca o institutie de credit intra in faliment, intervine un lichidator, care face evaluarea. In cazul in care se dovedeste ca au fost incalcate norme interne, sau in alte cazuri singulare, lichidatorul poate decide sa nu garanteze depozitele", a declarat, pentru NewsIn, directorul Fondului de Garantare a Depozitelor, Niculae Vulpescu.

El a completat ca textul de lege este, insa, interpretabil si ca exista, in prezent, discutii si cu Asociatia Romana a Bancilor (ARB), pentru a detalia situatiile in care statul nu garanteaza depozitele cu dobanda negociata, "mai ales in conditiile in care, in piata, exista banci care ofera dobanzi fabuloase pentru resursele atrase".

"Depinde si cat se pune in plus, un punct procentual peste dobanda standard nu e foarte mult, dar am discutat si cu reprezentantii ARB, care au ridicat problema reformularii acestei prevederi a legii, pentru a stopa politica unor banci, de a oferi dobanzi fabuloase pentru a atrage sume mari in depozite la termen", a mai spus Vulpescu.

In octombrie anul trecut, Guvernul a hotarat garantarea depozitelor bancare in limita a 50.000 euro, fata de un plafon de 20.000 euro stabilit anterior, masura decisa, de altfel, la nivelul Uniunii Europene.

Unele state europene, precum Germania, Austria, Irlanda sau Slovacia, au decis garantarea integrala a depozitelor populatiei

In piata, dobanzile maxime platite de banci pentru depozitele la termen au sarit de 15% pe an la lei si de 7% la euro.

Marea Britanie ar putea ramane in curand fara bani

David Cameron, actualul lider al partidului conservator din marea Britanie, a declarat miercuri ca Regatul Unit ar putea sa ramana in scurt timp fara bani si in acelasi timp ar putea sa apeleze la un imprumut umilior, asemeni celui din 1970, de la Fondul Monetar International (FMI).

Remarcile dure pe care conservatorul le-a facut au fost motivate ca fiind bine intentionate in aceste conditii economice dificile. El a precizat ca daca autoritatile vor continua cursul pe careil urmeaza in prezent, "falimentul ar putea sa apara in orice moment", informeaza Daily Mail.

Gordon Brown a intervenit prompt si l-a acuzat pe Cameron de un "comportament ridicol".

Totodata Brown a tinut sa sublinieze ca lupta "cu toate armele" pentru a scapa Marea Britanie de recesiune.

Liderul conservatorilor a mai declarat ca "daca Regatul Unit va continua sa aplice planuri fiscale iresponsabile, foarte curand vom ramane fara bani".

Cameron este de parere ca "actuala criza din Marea Britanie este cauzata de datoriile guvernamentale, bancare sinu in ultimul rand personale". In aceste conditii "nu putem sa ne imprumutam si mai mult", a completat conservatorul.

GM a primit 5,4 mld. dolari din partea Guvernului SUA

Constructorul auto General Motors a anuntat ca a primit ce-a de-a doua transa a imprumutului din partea Departamentului Trezoreriei din Statele Unite. Suma de 5,4 miliarde de dolari va ajuta compania americana sa isi plateasca datoriile si sa faca fata crizei financiare.

"GM a confirmat ca a primit cea de-a doua transa a imprumutului din partea Departamentului Trezoreriei din Statele Unite", a declarat Renee Rashid-Merem, purtatoarea de cuvant a companiei.

Fritz Henderson, directorul operational al General Motors, a declarat mari seara ca producatorul auto ar putea ramane fara lichiditati daca nu va primi si restul banilor din partea guvernului SUA.

In decembrie, Departamentului Trezoreriei a aprobat un imprumut de 13,4 miliarde de dolari pentru GM si de 4 milioane de dolari pentru Chrysler, incercand sa salveze in acest fel industria auto nationala.

GM a anuntat, de asemenea, ca in 2008 a vandut 8,35 milioane de unitati, mai putin decat Toyota. In acest fel, GM si-a pierdut pozitia de lider al pietei auto mondiale, pozitie detinuta vreme de 77 de ani.

Capitalism cu susul în jos: Bonusuri din pierderi

Actuala criza financiara internationala a relevat si o alta criaza, mult mai ingrijoratoare, respectiv cea a capitalismului.

Mai exact, tarile occidentale au descoperit ceea ce in Romania se practica de ani buni, respectiv privatizarea profitului si nationalizarea pierderilor.

Criza capitalismului, de care pomeneam, rezulta din faptul ca aceia care au pierdut in cadrul legilor economiei de piata sunt salvati acum dupa legile comunismului.

Culmea dispretului o reprezinta faptul ca societati falimentare ssau care au inregistrat pierderi de zeci de miliarde de dolari au acordat bonusuri uriase directorilor si altor persoane cu functii de conducere.

Ultimul exemplu relevant, prezentat astazi in presa economica internationala, este cel al Merrill Lynch care a acordat angajatilor, in decembrie, bonusuri in valoare totala patru miliarde de dolari desi se afla in pragul falimentului.

De fapt, falimentul a fost evitat prin preluarea sa de catre Bank of America care a cerut, ulterior, acordarea unui ajutor suplimentar din partea statului de 20 de miliarde de dolari.

Cine a "finanţat" ceremonia de învestire a lui Obama

De la Jerry Yang pana la George Soros, mai multi oameni de afaceri importanti ai lumii au sponsorizat ceremonia de investire a noului presedinte al Statelor Unite, insa conform dorintei acestuia, niciunul nu a dat mai mult de 50.000 de dolari.

Astfel, Chad Hurley, co-fondator al Youtube, a donat 25.000 de dolari, in timp ce co-fondatorul Yahoo a donat 50.000 de dolari.

Steve Ballmer a donat la randul sau 50.000 de dolari, iar Eric Schmidt, seful Google, a dat 25.000 de dolari. Tot 25.000 de dolari a dat si Larry Page, in timp ce omul de afaceri George Soros a donat 50.000 de dolari.

Bill Gates, fondatorul Microsoft si patronul fundatiei Gates, a dat tot 50.000 de dolari, iar Abigail Disney a donat pentru ceremonia de investire a lui Obama, aceeasi suma.

Evident, ceremonia de investire a noului presedinte care a costat aproximativ 170 de milioane de dolari, nu a depins absolut deloc de suma infima care s-a strans de la acesti oameni de afaceri. Mai multi analisti politici si economici nu au privit cu ochi buni aceasta ceremonie in care s-au cheltuit zeci de milioane de dolari. Acestia au aratat ca Obama a demonstrat din prima ca nu este un bun administrator al banilor publici.

Criza financiară va diminua marjele de profit ale asigurătorilor locali

Asigurătorii locali trebuie să îşi adapteze modelul de business la noile perspective economice determinate de criza financiară, care va avea ca efect diminuarea marjelor de profit şi reducerea masei potenţiale de clienţi, a declarat, marţi, preşedintele CFA România, Dragoş Cabat.

"România, dintr-o piaţă emergentă, va prelua caracteristicile pieţelor dezvoltate, unde ratele de creştere sunt mai reduse. Asigurătorii nu se mai pot aştepta la marje de profit ridicate aşa cum se întâmpla în urma cu 5-6 ani, iar pentru companiile de profil această perspectivă nu este îmbucurătoare, mai ales pe sectorul asigurărilor generale", a spus Cabat, prezent la un eveniment de profil organizat de Media XPrimm.

CFA România este asociaţia profesioniştilor în investiţii care deţin titlul Chartered Financial Analyst (CFA), calificare dată de institutul american CFA Institute, cu 135 de societăţi membre.

Potrivit datelor Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA), piaţa de profil a consemnat pierderi nete la nivelul anilor 2006 şi 2007, respectiv 68,529 milioane de lei şi 253,2 milioane de lei.

Cabat anticipează că anul 2009 va fi dificil pentru România şi nici în 2010 perspectivele nu sunt pozitive.

"Dacă criza financiară din Statele Unite se va încheia în decembrie 2009, în România se va termina peste un an, chiar şi mai mult. Acesta este decalajul de timp. Între Statele Unite şi Uniunea Europeană decalajul este de 3-4 luni, iar între spaţiul european şi România de 4-6 luni", a spus Cabat.

Prezent la eveniment, Dumitru Cerăceanu, fost preşedinte al Asiban, a afirmat că asigurătorii, pe fondul crizei financiare, vor fi obligaţi să adapteze poliţele la noile realităţi economice şi vor acorda o mai mare atenţie marketingului şi vânzărilor.

"Este clar pentru toată lumea că vom asista la o intensificare a concurenţei, pe fondul reducerii masei potenţiale de clienţi. De asemenea, o parte din măsurile pe care le vor lua managerii vor fi îndreptate către reducerea costurilor administrative. În plus, relaţia cu brokerii va avea alte coordonate, mai ales financiare, pentru că actuala forţă de vânzări a companiilor de asigurări nu este suficient de pregătită pentru a activa în condiţii de criză", a spus Cerăceanu.

Directorul general al Astra Asigurări, Radu Mustăţea, a spus că vom asista şi la o creştere a numărului de fraude şi tentativelor de fraudă în domeniul asigurărilor.

El a amintit de cazul judecătoarei Marioara Dumitru de la Curtea de Apel Piteşti, cercetată de procurorii Parchetului instanţei supreme pentru înşelăciune, fiind acuzată că, după ce şi-a găsit maşina lovită, neavând asigurare, ar fi înscenat un accident, cu sprijinul primarului şi unui poliţist din localitatea Bascov.

"Dacă la acest nivel există tentaţia fraudei, unde paguba nu era ridicată, circa 1.500 de lei, la ce ne putem aştepta în alte cazuri", a spus Mustăţea.