Guvernul roman a deschis discutii cu Banca Mondiala pe tema reformelor in educatie, sanatate si administratie publica, demers pentru contractarea unui posibil imprumut de la Institutia financiara internationala, a declarat pentru Business Standard Catalin Pauna, economist-sef al BM. Acesta precizeaza ca sumele nu au fost discutate inca. Daca luam exemplul Ungariei si al Poloniei, valoarea creditului poate ajunge la un miliard de euro. Acesta este primul demers concret al statului roman pentru finantarea deficitului bugetar din surse externe.
“Suntem in stadiul de discutii preliminare cu diferite ministere. Ministrii si-au exprimat intentiile si au cerut suportul BM pentru promovarea de reforme pe anumite sectoare, in linie cu programul de guvernare. In urmatoarele luni, acest dialog va continua si se va dezvolta”, a declarat Pauna.
“In ceea ce priveste suma, marja de manevra este mare. Valoarea unui imprumut depinde de expunerea Bancii la tara respectiva, de riscurile pe care implementarea unui asemenea program le-ar percepe si de natura acestuia. Daca luam exemplul Ungariei si al Poloniei, imprumutul poate ajunge pana la un miliard de euro. Insa sumele reprezinta pasul al doilea intr-o astfel de discutie. Primul pas este pregatirea proiectului de reforma”, a adaugat economistul-sef al BM. Presedintele Traian Basescu s-a intalnit ieri, la Palatul Cotroceni, cu o delegatie a Bancii Mondiale, condusa de Orsalia Kalantzopoulos, directorul Bancii Mondiale pentru Europa Centrala si tarile baltice, regiunea Europa si Asia Centrala avand discutii pe aceeasi tema. Astazi, Banca Mondiala va prezenta un Raport care analizeaza impactul crizei economice si financiare globale asupra noilor membri ai UE, inclusiv Romania.
Seful Bancii Mondiale, Robert Zoellick, a cerut zilele trecute guvernelor europene sa se implice puternic in “coordonarea sprijinului global catre economiile din Europa Centrala si de Est”, afirmand ca institutia pe care o conduce lucreaza strans cu Fondul Monetar International si alte institutii internationale, dar are nevoie de mai mult sprijin din partea Bruxelles-ului. “Trebuie sa avem sprijinul guvernelor europene... Sunt 20 de ani de cand Europa este unita, din 1989, ce tragedie ar fi daca ati da voie ca Europa sa fie din nou impartita”, a declarat Zoellick pentru Financial Times. UE tocmai a respins un plan de asistenta in valoare de 150 mld. euro, cerut de Austria si sustinut de Ungaria, pentru pietele emergente din estul Europei. Joaquin Almunia, comisar european pe probleme economice si monetare, afirma insa ca pozitia comunitara este de a trata separat situatia fiecarui stat in parte, o solutie individuala fiind mai eficienta decat o solutie globala, aplicata individual.
In acest moment, autoritatile romane si-au exprimat optiunea pentru asistenta financiara din bani europeni, acceptand ideea ca un pachet extern de finantare va implica insa si cuvantul FMI.
Necesarul Romaniei de fonduri externe a fost estimat initial de premierul Emil Boc la 5-9 mld. euro, mai optimist aratandu-se insa Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, care crede ca intre doua si patru miliarde euro sunt necesare, in acest an, pentru acoperirea datoriei private a companiilor.
Reprezentantii CE si cei ai FMI au declarat pentru Business Standard ca nu exista un demers oficial al Romaniei pentru o solicitare de imprumut, autoritatile anuntand ca o decizie in acest sens va fi luata in urmatoarele doua saptamani.
Ministerul de Finante ia in considerare pentru finantarea externa a deficitului bugetar atat emisiuni de obligatiuni, cat si credite de la institutii financiare internationale si banci, potrivit lui Bogdan Dragoi, secretar de stat in MFP.
El a explicat ca, in acest an, ministerul intentioneaza sa finanteze 70% din deficitul bugetar de pe piata locala prin emisiuni din titluri de stat si certificate de trezorerie, iar restul de 30% va fi acoperit din resurse externe.
Potrivit lui Catalin Pauna, exista doua tipuri de programe prin care se pot lua bani de la BM: programe de investitii pe termen mediu (trei-patru ani), care finanteaza proiecte de investitii, si programe de suport bugetar, care finanteaza deficitul bugetar. Cele din urma sunt asociate cu un program de reforma al Guvernului pe anumite domenii.
Ungaria a imprumutat de la Banca Mondiala, la sfarsitul anului trecut, un miliard de euro, pentru implementarea unor reforme in domenii-cheie precum sectorul financiar, managementul fiscal si sectorul social.
Potrivit acestuia, un astfel de imprumut are o maturitate de pana la 30 de ani, cu o perioada de gratie de pana la cinci ani, iar dobanda cu care BM imprumuta statele care solicita imprumut este calculata in functie de cotatia LIBOR plus 0,75%, la acest moment.
Economistul-sef al Bancii Mondiale a subliniat faptul ca banca acorda imprumuturi de suport bugetar numai in baza unei scrisori de stabilitate macroeconomica de la Fondul Monetar International.
“O scrisoare de stabilitate macroeconomica din partea FMI este foarte importanta pentru decizia acordarii unui imprumut de la BM pentru o tara. Un asemenea program este promovat doar daca exista certitudinea ca, in privinta acelei tari, cadrul macroeconomic este unul stabil. Scopul unui astfel de imprumut nu este sa finanteze deficite nesustenabile, ci tocmai sa corecteze cauzele unor eventuale dezechilibre”, a declarat Pauna.
Referitor la un posibil acord cu FMI, Pauna a precizat ca acesta poate fi perceput pozitiv de catre piete, insa ramane la latitudinea Guvernului sa decida daca Romania are nevoie de un astfel de acord sau nu. “Daca ne uitam la exemplul altor tari, un acord cu Fondul a fost perceput pozitiv de piete, iar accesul la finantari s-a imbunatatit. Putem presupune ca un astfel de efect l-ar avea si un posibil acord intre Romania si Fond.
Decizia ramane insa la latitudinea Guvernului”, a precizat Catalin Pauna.
Declaratiile din ultima perioada ale premierului Emil Boc si cele ale presedintelui Traian Basescu pledeaza pentru un imprumut de la Comisia Europeana, fara implicatia Fondului. Ionut Popescu, consilier de stat pe probleme economice, a declarat pentru Business Standard ca un acord cu CE nu poate fi posibil fara implicarea FMI.
“CE doreste ca statele care cer ajutorul Uniunii Europene sa aiba un acord cu Fondul”, a declarat acesta.
Totodata, un acord de tip stand-by cu FMI ar aduce unele restrictii tarii noastre privind reducerea drastica a cheltuielilor bugetare si ar impune o tinta de deficit bugetar greu de atins, de aproximativ 1%, potrivit expertilor din Ministerul Finantelor.
“Suntem in stadiul de discutii preliminare cu diferite ministere. Ministrii si-au exprimat intentiile si au cerut suportul BM pentru promovarea de reforme pe anumite sectoare, in linie cu programul de guvernare. In urmatoarele luni, acest dialog va continua si se va dezvolta”, a declarat Pauna.
“In ceea ce priveste suma, marja de manevra este mare. Valoarea unui imprumut depinde de expunerea Bancii la tara respectiva, de riscurile pe care implementarea unui asemenea program le-ar percepe si de natura acestuia. Daca luam exemplul Ungariei si al Poloniei, imprumutul poate ajunge pana la un miliard de euro. Insa sumele reprezinta pasul al doilea intr-o astfel de discutie. Primul pas este pregatirea proiectului de reforma”, a adaugat economistul-sef al BM. Presedintele Traian Basescu s-a intalnit ieri, la Palatul Cotroceni, cu o delegatie a Bancii Mondiale, condusa de Orsalia Kalantzopoulos, directorul Bancii Mondiale pentru Europa Centrala si tarile baltice, regiunea Europa si Asia Centrala avand discutii pe aceeasi tema. Astazi, Banca Mondiala va prezenta un Raport care analizeaza impactul crizei economice si financiare globale asupra noilor membri ai UE, inclusiv Romania.
Seful Bancii Mondiale, Robert Zoellick, a cerut zilele trecute guvernelor europene sa se implice puternic in “coordonarea sprijinului global catre economiile din Europa Centrala si de Est”, afirmand ca institutia pe care o conduce lucreaza strans cu Fondul Monetar International si alte institutii internationale, dar are nevoie de mai mult sprijin din partea Bruxelles-ului. “Trebuie sa avem sprijinul guvernelor europene... Sunt 20 de ani de cand Europa este unita, din 1989, ce tragedie ar fi daca ati da voie ca Europa sa fie din nou impartita”, a declarat Zoellick pentru Financial Times. UE tocmai a respins un plan de asistenta in valoare de 150 mld. euro, cerut de Austria si sustinut de Ungaria, pentru pietele emergente din estul Europei. Joaquin Almunia, comisar european pe probleme economice si monetare, afirma insa ca pozitia comunitara este de a trata separat situatia fiecarui stat in parte, o solutie individuala fiind mai eficienta decat o solutie globala, aplicata individual.
In acest moment, autoritatile romane si-au exprimat optiunea pentru asistenta financiara din bani europeni, acceptand ideea ca un pachet extern de finantare va implica insa si cuvantul FMI.
Necesarul Romaniei de fonduri externe a fost estimat initial de premierul Emil Boc la 5-9 mld. euro, mai optimist aratandu-se insa Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, care crede ca intre doua si patru miliarde euro sunt necesare, in acest an, pentru acoperirea datoriei private a companiilor.
Reprezentantii CE si cei ai FMI au declarat pentru Business Standard ca nu exista un demers oficial al Romaniei pentru o solicitare de imprumut, autoritatile anuntand ca o decizie in acest sens va fi luata in urmatoarele doua saptamani.
Ministerul de Finante ia in considerare pentru finantarea externa a deficitului bugetar atat emisiuni de obligatiuni, cat si credite de la institutii financiare internationale si banci, potrivit lui Bogdan Dragoi, secretar de stat in MFP.
El a explicat ca, in acest an, ministerul intentioneaza sa finanteze 70% din deficitul bugetar de pe piata locala prin emisiuni din titluri de stat si certificate de trezorerie, iar restul de 30% va fi acoperit din resurse externe.
Potrivit lui Catalin Pauna, exista doua tipuri de programe prin care se pot lua bani de la BM: programe de investitii pe termen mediu (trei-patru ani), care finanteaza proiecte de investitii, si programe de suport bugetar, care finanteaza deficitul bugetar. Cele din urma sunt asociate cu un program de reforma al Guvernului pe anumite domenii.
Ungaria a imprumutat de la Banca Mondiala, la sfarsitul anului trecut, un miliard de euro, pentru implementarea unor reforme in domenii-cheie precum sectorul financiar, managementul fiscal si sectorul social.
Potrivit acestuia, un astfel de imprumut are o maturitate de pana la 30 de ani, cu o perioada de gratie de pana la cinci ani, iar dobanda cu care BM imprumuta statele care solicita imprumut este calculata in functie de cotatia LIBOR plus 0,75%, la acest moment.
Economistul-sef al Bancii Mondiale a subliniat faptul ca banca acorda imprumuturi de suport bugetar numai in baza unei scrisori de stabilitate macroeconomica de la Fondul Monetar International.
“O scrisoare de stabilitate macroeconomica din partea FMI este foarte importanta pentru decizia acordarii unui imprumut de la BM pentru o tara. Un asemenea program este promovat doar daca exista certitudinea ca, in privinta acelei tari, cadrul macroeconomic este unul stabil. Scopul unui astfel de imprumut nu este sa finanteze deficite nesustenabile, ci tocmai sa corecteze cauzele unor eventuale dezechilibre”, a declarat Pauna.
Referitor la un posibil acord cu FMI, Pauna a precizat ca acesta poate fi perceput pozitiv de catre piete, insa ramane la latitudinea Guvernului sa decida daca Romania are nevoie de un astfel de acord sau nu. “Daca ne uitam la exemplul altor tari, un acord cu Fondul a fost perceput pozitiv de piete, iar accesul la finantari s-a imbunatatit. Putem presupune ca un astfel de efect l-ar avea si un posibil acord intre Romania si Fond.
Decizia ramane insa la latitudinea Guvernului”, a precizat Catalin Pauna.
Declaratiile din ultima perioada ale premierului Emil Boc si cele ale presedintelui Traian Basescu pledeaza pentru un imprumut de la Comisia Europeana, fara implicatia Fondului. Ionut Popescu, consilier de stat pe probleme economice, a declarat pentru Business Standard ca un acord cu CE nu poate fi posibil fara implicarea FMI.
“CE doreste ca statele care cer ajutorul Uniunii Europene sa aiba un acord cu Fondul”, a declarat acesta.
Totodata, un acord de tip stand-by cu FMI ar aduce unele restrictii tarii noastre privind reducerea drastica a cheltuielilor bugetare si ar impune o tinta de deficit bugetar greu de atins, de aproximativ 1%, potrivit expertilor din Ministerul Finantelor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu