In ultimele saptamani, Ministerul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii a propus un set de masuri care sa faciliteze accesul antreprenorilor la fondurile nerambursabile. Pe langa micsorarea perioadei de analiza a proiectelor pentru finantari europene, de la cel putin noua luni la cel mult trei luni, ministerul va propune Guvernului un act normativ prin care statul va asigura firmelor o prefinantare, in vederea accesarii de fonduri europene.
Potrivit secretarului de stat din ministerul de resort, Maria Parcalabescu, una dintre cauzele pentru care niciun ban din fondurile europene destinate IMM-urilor nu a fost absorbit este si imposibilitatea acestora de a gasi finantarea pentru demararea afacerii. “Am analizat cum se deruleaza fondurile in Uniunea Europeana si incercam sa ajutam mediul de afaceri printr-o ordonanta de guvern prin care vom asigura prefinantarea. Se practica in mai multe tari din UE si speram ca, in cel mai scurt timp, in februarie, vom avea acordul Guvernului in acest sens”, a spus Parcalabescu.
Lipsa prefinantarii este una dintre diferentele majore intre fondurile de preaderare si fondurile structurale. In cazul fondurilor de preaderare, exista o prefinantare de 80% din valoarea proiectului si nu se cereau garantii, in timp ce fondurile structurale merg pe principiul rambursarii, adica al obtinerii banilor dupa ce investitiile au fost demarate. “La fondurile de preaderare, odata ce semnai contractul, a doua zi iti intrau direct in cont 80% din suma si puteai demara proiectul. Dupa 1 ianuarie 2007, toate fondurile merg pe principiul rambursarii. Poti sa iei o prefinantare, dar numai daca duci scrisoare de garantie bancara, ce inseamna, de fapt, sa blochezi niste bani, deci trebuie sa-i ai, de aceea se spune ca fondurile structurale sunt numai pentru cei bogati”, a explicat Andrei Gheorghe, programme director al Fundatiei Nationale a Tinerilor Manageri (FNTM), intr-o discutie anterioara cu Business Standard.
Si secretarul de stat din minister a recunoscut ca o alta dificultate este garantia necesara obtinerii prefinantarii. “Pentru a garanta suma luata, firmele vor trebui sa garanteze cu o scrisoare de garantie bancara, dar problema este ca acum bancile nu mai dau finantari. Tocmai de aceea, in februarie vom semna un acord cu Fondul National de Garantare care sa acorde aceste scrisori”, a spus Parcalabescu. Aceasta a mai explicat ca astfel de fonduri de garantare vor fi puse la dispozitia IMM-urilor si prin EximBank si CEC Bank, banci care vor fi capitalizate cu peste un miliard de lei, pentru a oferi facilitati firmelor care vor sa obtina finantari, fie de la bancile comerciale, fie din fonduri europene, pentru dezvoltarea afacerii.
EximBank si CEC Bank au semnat, saptamana trecuta, un parteneriat cu doua fonduri de garantare si cu trei asociatii patronale, pentru sustinerea financiara a IMM-urilor. Astfel, pentru imbunatatirea accesului la finantare al IMM-urilor, Eximbank si CEC Bank colaboreaza cu Fondul National pentru IMM (FNIMM), putand garanta maximum 80% din valoarea finantarilor pe termen mediu si lung acordate de cele doua banci, inclusiv pentru participarea IMM-urilor la proiecte cofinantate din fonduri europene.
Prin protocolul intre Eximbank si FNIMM se cogaranteaza si creditele pentru realizarea de proiecte de investitii si scrisorile de garantie bancara acordate IMM-urilor. Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania, Asociatia Oamenilor de Afaceri din Romania si Asociatia Nationala a Exportatorilor si Importatorilor reprezinta interesele viitorilor beneficiari ai acestui acord.
Facand o situatie statistica a banilor europeni accesati prin Ministerul pentru IMM-uri, secretarul de stat a recunoscut ca, desi au fost depuse 1.700 de proiecte, pana saptamana trecuta nu fusese niciunul aprobat. Primele finantari pentru 178 de proiecte, in valoare totala de 30 milioane de euro, au fost aprobate miercurea trecuta, urmand ca, pana la sfarsitului lunii februarie, toate proiectele sa fie aprobate. “Speram ca, pana la sfarsitul lunii februarie, toti banii din programul destinat investitiilor mici, de pana la 250.000 de euro, sa fie cheltuiti. Pentru programul de sustinere a investitiilor mici sunt disponibili 64 milioane de euro, iar pentru investitii mari, de pana la 1,5 milioane de euro, IMM-urile au la dispozitie 31 milioane de euro”, a spus Maria Parcalabescu. Totodata, Ministerul pentru IMM si-a propus ca pana in martie sa cheltuie integral fondurile europene destinate investitiilor pentru firme mici si mijlocii, in valoare de 95 milioane de euro, aferente anului 2008. Desi situatia prezentata de oficialul de la Ministerul pentru IMM-uri ar trebui sa incurajeze reprezentantii oamenilor de afaceri, acestia au salutat initiativele ministerului, dar au precizat ca IMM-urile au nevoie, in primul rand, ca statul sa-si plateasca datoriile fata de firme si sa ofere facilitati fiscale.
“Cele doua miliarde euro pe care statul le datoreaza firmelor ar fi o sursa de finantare pentru cateva luni, care ar putea debloca afacerile. Sprijinirea IMM-urilor ar trebui sa fie principala masura a Guvernului, in conditiile in care acestea dau aproape 70% din PIB si incadreaza 65% din forta de munca din Romania”, a explicat Florea Parvu, vicepresedinte al Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR). Desi una dintre masurile cerute cu vehementa de patroni a fost si neimpozitarea profitului reinvestit, Parvu a explicat ca inca nu s-a luat o decizie concreta.
“S-a discutat in Guvern sa se scuteasca de la impozitare profitul investit in utilaje si retehnologizare. Din punctul meu de vedere, acest lucru ar duce la somaj si la adancirea deficitului comercial, pentru ca aceste tehnologii vor fi importate. Scutirile ar trebui sa se acorde pentru profitul reinvestit in proiecte de dezvoltare a afacerii, in domenii ca industria usoara sau alimentara, unde sunt mari dificultati”, a explicat Parvu.
Reprezentantul CNIPMMR a enumerat printre dificultatile cu care se confrunta IMM-urile in prezent cadrul legislativ instabil, care se schimba de la un an la altul, stimularea financiara limitata din partea statului, legislatia muncii neechitabila sau birocratia excesiva in atragerea de finantari europene.
La aceste probleme, secretarul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania, Cristian Parvan, mai adauga si faptul ca majoritatea IMM-urilor din Romania sunt subfurnizori si au un singur beneficiar, ca exporta mai mult de jumatate din productie sau ca au acces redus la finantare si la tehnologii performante.
“Cand esti furnizorul unui singur beneficiar esti conditionat de el, daca pica, pici si tu. Faptul ca am produs numai pentru export, mai ales in lohn, a fost iar o lovitura pentru IMM-urile din Romania, pentru ca, ajungand criza pe aceste piete, ne-a influentat si pe noi direct”, a explicat Parvan.
Cu toate acestea, reprezentantul oamenilor de afaceri a tinut sa precizeze ca “in orice criza exista oportunitati” si a explicat ca intreprinderile mici si mijlocii din Romania au o capacitate de adaptare mare, isi pot schimba rapid orientarea si au cheltuieli de functionare reduse. IMM-urile din Romania se pot orienta catre produse sau servicii unicat sau cu valoare adaugata mare, cum ar fi, de exemplu, sistemele de supraveghere pe internet. Totodata, daca in domeniul lor de activitate nu mai au ce face, isi pot folosi experienta pentru dezvoltarea de produse si servicii noi unde suntem deficitari, cum ar fi serviciile energetice sau activitati de tip call-center, specializate pe domenii.
Potrivit rezultatelor preliminare ale unui studiu comandat de Ministerul pentru IMM, exporturile in randul firmelor a scazut cu mai mult de 70% in ultimele luni, pe fondul crizei economice internationale. In acest sens, Parcalabescu a incurajat IMM-urile sa participe la targurile internationale pentru a-si promova produsele, in vederea sporirii exporturilor.
“Chiar fac un apel la firme sa se inscrie prin patronate, camere de comert sau prin minister la targuri internationale ca sa isi promoveze produsele. Ministerul sprijina IMM-urile sa plateasca chiria, sa amenajeze standul si acopera si 50% din cheltuielile cu deplasarea si cazarea pentru un delegat”, a spus Parcalabescu.
De asemenea, Guvernul ar putea aloca un milion de euro pentru deschiderea a patru centre de promovare a firmelor romanesti in strainatate, pe piete emergente, in Moscova, Beijing, Chisinau, Cairo si in New Delhi.
- majoritatea sunt subfurnizori; in multe cazuri au beneficiari unici
- mai mult de 80% din productie se duc la export (lohn)
- au acces redus la finantare
- dispun de tehnologii semiperformante
- au acces limitat la informatii (personal, limbi straine, informatii nestructurate)
- criza economica prelungita
- adoptarea cu intarziere a masurilor de reorganizare, de reorientare a activitatii
- blocarea surselor de finantare
- activitate de inovare redusa
- au capacitate de adaptare mare
- pot realiza produse/servicii unicat sau cu valoare adaugata mare
- au cheltuieli de functionare reduse
- dispun de personal redus, calificat/specializat
- programe de sprijin de la UE si de la Guvern
- fonduri de garantare/contragarantare
- perspectiva accesului mai simplu la achizitii publice
- angajamentul autoritatilor de reducere a fiscalitatii si a birocratiei
- crearea firmei europene (un euro capital)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu