Criza financiara: teama, suspiciune, neincredere

Circuland seara prin Piata Victoriei nu poti sa nu observi reclamele luminoase care stralucesc pe blocurile din rond si inevitabil iti atrage atentia reclama stinsa a unei banci. Si te intrebi: s-a intrerupt curentul pentru banca, dar a ramas pornit pentru bere? Gandul nici nu mai ramane la cele in functiune, ci staruie asupra motivului pentru care banca si-a oprit reclama: “S-a stricat sistemul? Nu, mai mult ca sigur nu mai au bani sa o plateasca, au intrat si ei in criza, o asa reclama nu poate sa fie ieftina”.

Teama si suspiciunea s-au acutizat, ni se pare ca orice esec are legatura cu criza, orice miscare sau noua strategie trebuie sa fie o consecinta a crizei. Un lucru bun a adus totusi: poti sa te sustragi din anumite situatii invocand motivul crizei - “Oferta dvs. este interesanta, dar, stiti, cu criza asta, s-a micsorat bugetul”.

Ne-a acaparat sentimentul de teama, chiar o panica, bineinteles, generata de necunoscut: nu stii ce va fi, cine are cu adevarat probleme sau nu, de ce bancile nu mai dau credite, cat bani mai sunt in realitate in banci, daca maine iti vei mai putea plati creditul, daca locul tau de munca e sigur, daca vecinul o duce mai bine decat tine, ce mai face capra lui, s-a ingrasat sau a intrat in letargie.

Stim cu totii ca stirile negative se raspandesc mai repede decat cele pozitive, iar o stire negativa are mai mari sanse sa se propage decat una pozitiva. Este regula de aur dupa care se ghideaza si functioneaza si ziarele de scandal, totusi, parca au o viteza prea mare de propagare si uneori devin de neoprit. Canalul tv RTL din Belgia a avut chiar initiativa unei campanii impotriva stirilor negative legate de criza – vor difuza numai informatii economice pozitive, companii care renunta la angajati, ci isi largesc echipele, preturi la bunuri de consum care nu cresc, ci scad, constructii la care nu s-au oprit lucrarile. Toate acestea - cu scopul de a ridica moralul populatiei, mai ales ca tarile nordice sunt recunoscute pentru numarul mare de sincideri.

Cand BMW a anuntat ca analizeaza o fuziune cu Peugeot, nici n-a mai contat motivatia reala – dezvoltarea unei noi generatii de motoare care sa asigure un consum mai redus de combustibil, toata lumea s-a gandit ca e in pragul falimentului si cauta o cale de scapare. E adevarat ca stirea venea dupa ce BMW trimisese in somaj tehnic 28.000 de angajati de la 4 uzine din Germania, iar designerul de baza al modelelor X6 si Z4 isi anuntase demisia.

Apropo de ce mai face capra vecinului, la inceputul lunii decembrie presa vuia ca MediaPro are probleme financiare si concediaza 20% din anagajati, pentru ca mai apoi sa apara o stire asemanatoare despre trustul concurent, Intact, despre ca s-a scris ca va taia 20% din salariile anagajatilor.

“Trebuie sa ne uitam la perspectivele pe termen lung pentru a ne recastiga increderea in sistemul economic si in viitor, pentru ca ceea ce ni se intampla acum este o urmare a crizei increderii care s-a infiltrat in mecanismul economiei mondiale”, acesta este mesajul pe care ni-l transmit capeteniile guvernelor din intreaga lume si laureatii premiilor Nobel pentru economie care s-au reunit in statiunea elevetiana Davos, unde a avut loc Forumul Economic Mondial. Cu alte cuvinte, si economia si populatia s-au infectat cu virusul suspiciunii si al neincrederii.